În România, 1 Mai este recunoscută şi ca Ziua Muncii, fiind o sărbătoare legală. Oamenii au liber de la serviciu, aşa că cei mai mulţi preferă să iasă în natură, să facă grătar sau să plece în vacanţă. De această sărbătoare se leagă şi mai multe tradiţii, care sunt încă respectate în anumite zone ale ţării.
În anul 1889, Congresul Internațional Socialist a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată 1890, de către mişcarea socialistă. În perioada comunistă, sărbătoarea era folosită în scop propagandistic.
De 1 mai, românii sărbătoresc Armindenul, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele. În primele trei dimineţi din luna mai, oamenii trebuie să se spele cu rouă pe faţă, pentru a avea belşug tot anul.
În această zi, nimeni nu trebuie să muncească nici acasă, nici la câmp, pentru ca recoltele să fie ferite de secetă şi grindină. În Transilvania şi Banat, ţăranii înfing în pământul din faţa caselor unde locuiesc fete de măritat un puiet. Crenciule acestuia sunt tăiate până la vârf, copacul se veştejeşte, iar din lemnul lui se face foc în cuptor pentru coacerea pâinii din noua recoltă.
În Moldova şi Muntenia, de 1 mai se merge la iarbă verde, se frige carne de miel şi se bea vin roşu cu pelin, pentru că se crede că acesta înnoieşte sângele, iar oamenii care îl beau vor fi sănătoşi tot anul.
În unele sate au loc lupte cu urzici, iar pelinul, dacă este recoltat chiar de 1 mai, va aduce sănătate. De asemenea, se mai spune despre pelin că este o plantă magică şi se poartă la pălărie, la brâu sau în sân şi se pune la icoană şi la fereastră, pentru a proteja de rele.
Citeste si: Mesaje de 1 Mai 2022: Cele mai frumoase urări de Ziua Muncii