15 ianuarie 2023 - Ziua Eminescu și Ziua Culturii Naționale în România. 173 de ani de la nașterea marelui poet

Pe data de 15 ianuarie 2023 se împlinesc 173 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, considerat poetul național al românilor. Tot în această zi este sărbătorită și Ziua Culturii Naționale, ce este marcată de o mulțime de evenimente prin care românii de pretutindeni promovează cultura, arta, și efortul academic. 

Citește și: Case memoriale din România. Au fost transformate în muzee

15 ianuarie 2023- Ziua Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut la data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani, fiind al șaptelea fiu al familiei Eminovici. Prima sa poezie a fost publicată la vârsta de 16 ani, intitulat „De-a avea”. A urmat Facultatea de Filozofie și Drept de la Viena, iar ulterior a fost student extraordinar la Berlin. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.

Poetul a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”, ziarul oficial al Partidului Conservator. Mihai Eminescu s-a stins din viață la data de 15 iunie 1889 și este înmormântat la Cimitirul Bellu, din București. 

Mihai Eminescu, în Cartea Recordurilor

„Luceafărul” este una dintre cel mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu, care i-a asigurat și un loc în cartea recordurilor, fiind cel mai lung poem de dragoste.

Opera sa poetică a fost influenţată şi de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar şi de teoriile lui Arthur Schopenhauer şi Immanuel Kant. 

"Luceafărul lui Mihai Eminescu este cel mai lung poem de dragoste. "Poemul poate fi simplu descris (pentru generaţia YouTube de astăzi...) drept o combinaţie între "Pe aripile vântului/ Gone with the Wind" (dramă romantică), "Star Trek" (conţine divertisment SF) şi "Love Story" (poemul este unul dintre cele mai romantice şi se încheie cu o dramă)- toate amestecate, ceea ce înseamnă că este un poem romantic, dar şi unul modern, al mileniului al treilea"

, scriu cei de la World Records Academy.

Citește și: Situație uluitoare în Satu Mare! Un elev a dat școala în judecată. Ce l-a deranjat pe adolescent

Ziua Culturii Naționale 

Ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naționale la inițiativa Academiei Române și reprezintă o sărbătoare națională, ce promovează cultura, arta, și efortul academic. Această zi a fost aleasă, deoarece reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu.

Prin personalitatea sa marcantă, poetul s-a remarcat atât în literatură, cât şi în jurnalism, istorie sau filosofie, impresionând contemporanii, dar și generațiile viitoare.  

Garabet Ibrăileanu afirma că „Eminescu este un eveniment aproape inexplicabil în literatura noastră. El e aşa de mare faţă de predecesorii săi, încât nu mai poate fi vorba de o "evoluţie" a literaturii, ci de o săritură. Eminescu este părintele literaturii artistice române. Eminescu a creat aproape pe de-a-ntregul limba poeziei româneşti, având să fixeze prealabil şi limba literară.(...) Eminescu e mai mult decât un poet român de primul rang. El e în afară de dimensiunile literaturii române". ("Mihai Eminescu, studii şi articole", Editura Junimea, 1974)

Citește și: Scriitorul Mircea Cărtărescu a primit un premiu în valoare de 150.000 dolari pentru Literatură în Limbi Romanice

„Fiind băiet păduri cutreieram”, printre primele poezii ale lui Eminescu, care evocă copilăria lui la Botoșani și Ipotești.

Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „La mormântul lui Aron Pumnul”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Lacul”, „Revedere”, „Pe lângă plopii fără soț”, „Fiind băiet păduri cutreieram”, dar și altele care mai puțin cunoscute, care rămân la fel de importante pentru cultura noastră.

„Fiind băiet păduri cutreieram”

Fiind băiet păduri cutreieram
Şi mă culcam ades lângă isvor,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetişor:
Un freamăt lintrecea din ram în ram
Şi un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.

Răsare luna,-mi bate drept în faţă:
Un rai din basme văd printre pleoape,
Pe câmpi un val de arginţie ceaţă,
Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,
Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii,
Părea c-aud venind în cete cerbii.

Alături teiul vechi mi se deshcide:
Din el ieşi o tânără crăiasă,
Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,
Cu fruntea ei într-o maramă deasă,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,
Călcând pe vârful micului picior,
Veni alături, mă privi cu dor.

Şi ah, era atâta de frumoasă,
Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta
Un înger blând cu faţa radioasă,
Venind din cer se poate arăta;
Iar păru-i blond şi moale ca mătasa
Grumazul alb şi umerii-i vădea.
Prin hainele de tort subţire, fin,
Se vede trupul ei cel alb deplin.