In articol:
Pe 18 ianuarie se serbează an de an ziua vocabularului. Așa cum spunea Grigore Vieru, „nu există nimic mai de preț pentru un popor decât graiul matern care oglindește întreaga istorie a neamului, cu toate victoriile și înfrângerile trăite”. Vocabularul limbii române cuprinde aproximativ 120.000 de cuvinte și se estimează că în limba română există 80–300 de cuvinte autohtone.
Vocabularul sau lexicul unei limbi înseamnă totalitatea unităților lexicale, numite în mod obișnuit cuvinte, care există la un moment sau care au existat, vreodată, în limba respectivă, notează lexicologialimbiiromane.ro .
18 ianuarie 2022. Ziua Internațională a Vocabularului[Sursa foto: PixaBay]
Care este cel mai lung cuvânt din limba română și ce semnifică el?!
Cel mai lung cuvânt în Limba Română este „pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza” și are 44 de litere. Termenul a fost pentru prima dată menționat în Dicționarul Oxford al limbii engleze ca și un cuvânt fictiv, inventat în anul 1935 de către Everett M. Smith, președintele de atunci al Ligi Naționale de Puzzle (National Puzzlers’ League). Însă termenul este desemnat ca fiind o boală pulmonară.
Cel mai lung cuvânt din lume are 189.819 de litere şi aparţine limbii engleze!
Anul acesta, peste 3000 de cuvinte noi au fost introduse în noua ediție a Dictionarului Ortografic, ortopedic și morfologic al limbii române, fiind introduse și o serie de cuvinte în limba engleză pe care le folosim des.
„S-a renunţat la multe situații de variație liberă. S-a mers pe anchete lingvistice și studii de corpus, astfel încât să se aleagă dintre cele două variante din ediţia anterioară una singura.
De pildă, pentru trafic, s-a pastrat doar TRAfic, pentru profEsor si profeSOR, s-a păstrat doar proFEsor. Pentru eu invent, eu inventez, s-a păstrat doar eu inventez. Pentru variante de scriere, de tipul aşaza sau înşală, singurele variante acceptate în ediţia anterioara, acum sunt acceptate ambele. Şi aşază şi aşează, și înșeală şi înşală. În virtutea faptului că regula după care se scriau, nu mai este tranparentă pentru vorbitorii actuali, deci era o regulă de folosire a alternanţelor care pentru vorbitorii de acum, nu mai are nicio noimă”, a precizat Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică al Academiei Romane "Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti", potrivit Antena 3 .