Prohodul este slujba de inmormantare a Mantuitorului Iisus Hristos. Versurile Prohodului au fost compuse de Sfantul Ioan Damaschin. Textul Prohodului este impartit, ca structura, in trei parti, prima parte avand 73 de strofe, a doua parte 60 de strofe si a treia parte 43 de strofe.
Prohodul a fost tiparit pentru prima data in tara noastra pe 6 februarie 1836, de catre ieromonahul Macarie, prin purtarea de grija a episcopului Chesarie Capatana al Buzaului. A fost retiparit in alte doua editii in 1846 si 1853, de catre Anton Pann, insa prima editie ramane normativa pana astazi.
Citeste si: Când și de ce se trece pe sub masă la Biserică în Săptămâna Mare 2022? Semnificaţia acestui obicei
Vinerea Mare este ziua de doliu a creștinătății, în care a fost răstignit Iisus Hristos. În toate bisericile ortodoxe este o zi aliturgică, adică zi în care nu se oficiază slujba Liturghiei. Liturghia ne face părtași jerfei lui Hristos și se consideră că nu se pot aduce două jertfe în aceeași zi. În schimb, se oficiaza Denia Prohodului. Credincioșii trec pe sub masa plină cu flori, care simbolizează catafalcul Mântuitorului.
Citeste si: Hristos a Înviat! Mesaje, urări şi felicitări de Paşte 2022
Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează înmormantarea Domnului. Pe la ora stabilită spre seară se bate toaca îndelung, paracliserul trage apoi clopotele.
Obiceiul trecerii pe sub masă din Săptămâna Patimilor are loc în Vinerea Mare, cea mai importantă zi din postul Paştelui. Această zi aminteşte cel mai mult de patimile îndurate de Mântuitorul Isus Hristos şi mai este numită Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Mulţi dintre credincioşi aleg să ţină post negru în Vinerea Mare, în semn de respect şi apreciere pentru umilinţele şi suferinţele îndurate de Isus Hristos.
Conform tradiţiei, se spune că toate persoanele care ţin post negru în Vinerea Mare vor fi protejate de boli şi vor avea spor în toate lucrurile pe care doresc să le facă.