In articol:
- 26 februarie 2024- Ziua Basmelor. Ce semnificație are această zi?
- Cele mai frumoase povești populare românești
- Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
- Greuceanu
- Aleodor Împărat
- Prâslea cel voinic și merele de aur
- Sarea în bucate
Ziua Basmelor este sărbătorită anual pe data de 26 februarie și reprezintă un bun prilej pentru a celebra poveștile populare românești, transmise din
Citește și: Elena Cârstea își serbează ziua de naștere pe azi, 26 februarie 2024: Câți ani împlinește?
26 februarie 2024- Ziua Basmelor. Ce semnificație are această zi?
De-a lungul timpului, basmele au fost transmise din generație în generație pe cale orală, iar alături de ele și vechile tradiții, valorile morale și învățăturile. Pe data de 26 februarie, pasionații de povești populare românești sărbătoresc Ziua Basmului, ce reprezintă un bun prilej pentru a ne aminti de operele celebre, care ne-au marcat copilăria. Termenul de ”basm” a fost inventat în 1697 de Madame d'Aulnoy, iar printre cele mai celebre povești care au marcat istoria basmului se află ”Vikram-Betaal” în India, ”Fabulele lui Esop” în Grecia Antică și ”O mie şi una de nopţi” în Orientul Mijlociu.
Iată care sunt cele mai frumoase povești populare românești de Ziua Basmelor[Sursa foto: freepik]
La sfârşitul secolului al XVII-lea au început să apară culegătorii de basme, cei mai cunoscuţi fiind frații Grimm și Charles Perrault. Frații Grimm, care au scris Albă ca Zăpada, au preferat să păstreze basmele în forma lor pură, în timp ce Charles Perrault le-a adaptat pe majoritatea, creând povești noi.
Cele mai frumoase povești populare românești
Basmele ocupă un loc special în inimile românilor, fiind povești și povestiri din folclor, în care realul este îmbinat cu imaginarul, apar personaje cu puteri supranaturale, dar și o confruntare între bine și rău, în cadrul căreia binele iese mereu învingător. Unul dintre cei mai cunoscuți culegători de basme din spațiul românesc este Petre Ispirescu, care a repovestit cu un har excepţional o mulțime de basme, ce sunt apreciate și astăzi.
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
„Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” este unul dintre cele mai celebre basme culese de Petre Ispirescu, ce a fost introdus în volumul „Legende sau basmele românilor”. În această poveste, elemente reale sunt împletite cu cele imaginare și apar și o mulțime de idei filozofice din mitologia românească, referitoare la condiția omului în univers, precum și la viață și moarte.
Ziua Basmelor se sărbătorește pe 26 februarie 2024[Sursa foto: freepik]
Greuceanu
”Greuceanu” este un alt basm popular cules de Petre Ispirescu, în care personajul eponim merge într-o aventură incredibilă pentru a recupera soarele și luna, ce au fost furate de zmei. Eroul din mitologia românească reușește în urma unei confruntări să le redea oamenilor lumina cea de toate zilele.
Aleodor Împărat
Aleodor Împărat spune povestea unui tânăr prinț care devine împărat după moartea tatălui său și primește din partea acestuia un singur sfat, mai exact să nu calce pe moșia unui antierou. Atunci când încalcă promisiunea făcută tatălui, Aleodor este nevoit să se confrunte cu forțele răului pentru a se putea întoarce înapoi la poporul său.
Prâslea cel voinic și merele de aur
”Prâslea cel voinic și merele de aur” este un basm popular cules de Petre Ispirescu, ce spune povestea unui tânăr prinț, ce pornește într-o adevărată aventură pentru a descoperi cine este hoțul care fură merele din grădina tatălui său.
Sarea în bucate
În „Sarea în bucate”, personajele principale sunt un împărat și cele trei fiice ale sale, care oferă o lecție impresionantă despre iubire și felul în care aceasta se exprimă. Această poveste ne învață că mierea și zahărul simbolizează vorbele dulci și lingușitoare, plăcute oricui, însă nimic nu se compară cu sarea, care dă savoare mâncării cu adevărat.