26 iunie 2022 - Ziua Drapelului Naţional. Ce semnificaţie are

Ziua Drapelului Naţional organizează în marile orașe ceremonii publice de înălțare a drapelului țării cu ocazia acestei sărbători. Cetățenii pot participa și la ceremonii militare specifice, organizate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

Ce semnificație are Ziua Drapelului Național

Drapelul, stema, sigiliul și imnul sunt simboluri naționale, conform Constituției României din 1991. În forma actuală, Constituția stabilește, prin Articolul 12, că "drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu".

De-a lungul istoriei, drapelul nu a suferit transformări majore, doar poziționarea culorilor.Documente sigilografice atestă că, în unele epoci istorice, steagul românesc avea culorile poziționate orizontal, cu roșu în partea de sus, galben la mijloc și albastru la bază. Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul și chiar a lui Ștefan cel Mare.
Ziua Drapelului Național a fost instituită pe 26 iunie 1848, iar Guvernul revoluționar a decis ca tricolorul să reprezinte steagul național al românilor.

Culorile reprezintă principiul egalității, iar orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea.

Citeste si: VIDEO: Nadia Comăneci, mesaj emoționant pentru David Popovici: „Felicitări! Să fii o inspirație pentru generația de astăzi”

Ce semnificație are drapelul României

Drapelul României este tricolor: roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior.

În îndelungata istorie a ţării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi poziţiilor culorilor. Stema naţională actuală a României a fost realizată după Revoluţia din Decembrie 1989. Ea este constituită din:
– Vulturul de aur cruciat – ca element central care simbolizează dinastia întemeietoare a Basarabilor, nucleul în jurul căruia a fost organizată Ţara Românească, una dintre cele trei provincii din Evul Mediu (Ţara Românească, Moldova şi Transilvania)

– Scutul pe care stă este azuriu şi simbolizează cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru şi o sabie, care reamintesc de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt şi de domnitorul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei Ţări Române.

Un blazon împărţit în câmpuri heraldice prezintă simbolurile provinciilor istorice româneşti de la stânga la dreapta:

Ţara Românească pe azur: un vultur ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur

Moldova: un bour negru cu o stea între coarne.

Banatul şi Oltenia, un pod galben cu două arce de boltă (simbolizând podul peste Dunăre al împăratului roman Traian) şi un leu de aur.

Transilvania: deasupra se află un vultur negru cu gheare de aur; dedesubt se găsesc şapte turnuri crenelate simbolizând cele şapte oraşe principale ale Transilvaniei.

Teritoriile adiacente Mării Negre (provincia istorică Dobrogea) sunt reprezentate de doi delfini afrontaţi.

Imnul naţional al României – are la origini poemul „Un răsunet“ al lui Andrei Mureşanu, scris şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848 şi cântat pentru prima oară în iulie 1848. Ulterior poemul a devenit imn, sub titlul „Deşteaptă-te, române!“, pe muzica lui Anton Pann (1796-1854), poet şi autor de manuale de muzică.