In articol:
- Ziua Limbii Române se serbează an de an din 2013
- Cele mai ciudate cuvinte şi expresii pe care multă lume nu ştie
- Cuvinte și expresii care se folosesc exclusiv în Transilvania:
- Cuvinte și expresii moldovenești:
- Cuvinte din Oltenia
- Cuvinte din Bucovina:
Limba română este o limbă indo-europeană care face parte din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Citeste si: Mesajul lui Dan Negru de Ziua Limbii Române: “Limba este îmbrăcămintea gândului”
Ziua Limbii Române se serbează an de an din 2013
Ziua Limbii Române este sărbătorită în România începând din 2013, la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013, însă în Republica Moldova se sărbătorește încă din 1990, înainte de independența țării, proclamată la 27 august 1991, notează Historia. Ziua aceasta a fost proclamată datorită propunerii legislative a 166 de parlamentari
Ziua Limbii Române[Sursa foto: Facebook]
Sub impulsul Marii Adunări Naționale de la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSSM a votat, la 31 august 1989, legea prin care limba română a devenit limbă oficială pe teritoriul Republicii, precum și legea care prevedea revenirea la alfabetul latin. Începând din 1990, ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova. Inițial, sărbătoarea s-a numit „Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră”.
Cele mai ciudate cuvinte şi expresii pe care multă lume nu ştie
Limba română este extrem vorbită de 28 de milioane de persoane, așa cum am menționat mai sus și cu toții știm că sunt mai multe dialecte, în funcție de zona din care provenim. Așa se face că, dacă mergem într-o altă zonă a țării, s-ar putea să ridicăm sprânceana când auzim anumite cuvinte. Deja, mare parte dintre noi știm de clasicele regionalisme precum harbuz (pepene), barabule (cartofi), curechi (varză) sau lubeniță, însă de această listă de cuvinte cu siguranță nu prea ai auzit.
Citeste si: Curs valutar 31 august 2022. La ce cotație a ajuns moneda Euro? Anunțul oficial
Ziua Limbii Române[Sursa foto: Facebook]
Cuvinte și expresii care se folosesc exclusiv în Transilvania:
Badog – doză, bidon
Bolund – nebun
Clisă – slănină
Gherbevos – fierul de la sobă
Gudă – cățea
Futelniță – pat
Laibăr- vestă
Mintenaș – imediat
Goz – nutreț pentru vite, gunoi
Pihă- scamă
Piscoș – murdar (și moscoș – și mai murdar)
Silvoiță – gem de prune, magiun
Cuvinte și expresii moldovenești:
Arămoi – fruntea rachiului
Brighidău (sau tăujer) – unealtă cu care se bate cașul
Bortă – gaură
Bulgărie – loc unde se cultivă zarzavaturi (în sudul Moldovei)
Chișiță – condeiul cu care se fac ouăle de Paște
Cicâric – sucală, depanator
Coinac – piesă la fântâna
Culișer (sau mestecar) – făcăleț
Dumade – roșii (în sudul Moldovei)
Janghiță – piesă la căruță
Maia – drojdie
Mirosuri – condimente
Nucăriu – verde închis
Ogheal – plapumă
Perje – prune
Porcoi – grămadă de fân sau de paie
Poslete – după ce se face țuică, ce rămâne în fundul cazanului
Raclă – o bucată din lanul de porumb
Scurmace – picioarele găinii
Zăgârnă – strecurătoare la stână
Cuvinte din Oltenia
Bâzdoacă – bâtă
Cârpător – tocător
Chichiricos – chițibușar
Cotoi – copan
Dăinăuș – leagăn
Drâmboiat – supărat
Fițăraie – fițe
Hală – vijelie
Jiganie – plasă cu care se vântura grâul la treieratul cu caii
A legumi – a mânca încet, a savura
Morișcă – petrecere făcută luni, după nuntă, la părinții miresei
A se olicăi – a se văita
A străfiga – a strănuta
Stropitură – primul rod pe care îl dă vița de vie
Țurlă – claie de coceni
Urliște – dezordine, harababură (de la „a urla")
Zobitoare – mașină manuală de zdrobit struguri (de la „a face zob")
Cuvinte din Bucovina:
Bleah – vas din metal
Buiac – răsfățat
Cuhnie – bucătărie (folosit și în Republica Moldova)
Draniță – șindrilă (dar mai mare)
Faiton – căruță
Foraibăr – zăvor
Gealău – rindea
Racateț – brotac
Pampuște – gogoși
Scrâjele – cartofi fripți pe plită
Șișcorniță – mașină de tocat paie sau coceni
Șpelcă – ac de siguranță
Șperlă – praf
Șpigniță – fustă
Vaservag- cumpănă
Sursa listei de cuvinte: Vice