- Aiud 95.2
- Alba-Iulia 99.7
- Bacău 88.8
- Bârlad 104.9
- Bistrița 97.3
- Botoșani 91.1
- Brașov 91.9
- București 88.0
- Buzău 96.7
- Câmpeni 96.2
- Câmpina 88.6
- Cluj-Napoca 101.5
- Constanța 96.9
- Craiova 92.0
- Focșani 95.3
- Piatra Neamț 102.3
- Ploiești 88.3
- Râșnov 104.5
- Sibiu 88.4
- Sinaia 103.6
- Tg. Mureș 106.4
- Timișoara 93.9
- Tulcea 91.4
Departamentele de urbanism sau direcțiile generale de urbanism contribuie la dezvoltarea orașului prin realizarea de construcții noi. Ele stabilesc cadre legale pentru tot ceea ce înseamnă construcții, patrimoniu și imobile și au misiunea principală de a relaționa cu publicul în problemele de urbanism pe care acesta le adresează. Și este important ca pentru dezvoltarea unei localități, acest departament să funcționeze impecabil și cursiv. De multe ori, în realitate, acest lucru nu este atât de posibil, deoarece există întârzieri din cauza aplicabilității ambigue a legilor și din cauza procedurilor birocratice.
Iată câteva caracteristici ale unui departament de urbanism modern menit să funcționeze bine, atât în favoarea dezvoltării orașului, cât și în favoarea construirii de noi locuințe:
1. Gestionarea digitală a activității de urbanism
O direcție de urbanism se ocupă cu elaborarea unei mulțimi de documente precum certificate de urbanism pentru obținerea de autorizații de construire sau în vederea concesionării de terenuri.
2. Implicarea publicului în elaborarea planurilor de urbanism
Un departament de urbanism ancorat în realitate informează și apelează la consultarea publicului în legătură cu elaborarea și revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Este important ca și cetățenii doritori să participe la etapele procesului decizional referitoare la amenajarea spațiului public, să aibă acces în mod transparent la documentație și să participe în mod activ la luarea deciziilor. Instituțiile de stat au nevoie să se muleze pe așteptările oamenilor cu privire la amenajarea orașului din punct de vedere al clădirilor și facilităților, astfel încât să dispună de o îmbunătățire la nivel local a calității vieții. În România, județe precum Alba și Brașov sau sectorul 6 din București au elaborat regulamente locale de implicare a cetățenilor prin care aceștia pot participa activ la dezvoltarea urbanistică.3. Eliminarea cozilor, a vizitelor la ghișee și a procedeelor birocratice
Direcțiile generale de urbanism au mare nevoie să aducă la zi legile după care acestea se ghidează și funcționează. Este foarte important să existe o revizuire a cadrului legislativ tocmai pentru a elimina procedurile lungi și anevoioase ce îngreunează obținerea de certificate, autorizații de construcții sau alte documente specifice. De exemplu, Legea nr. 50/1991, care se referă la autorizarea de construcții și care explică procedura și documentația necesare, se lovește de Ordinul nr. 27001/2010. Prin acesta se solicită opinia publicului, aprobarea și consultarea acestuia. Mai exact, un constructor are nevoie de aprobarea vecinilor viitoarei construcții. Ambiguitatea legilor duce la o birocratizare accentuată a proceselor de emitere a autorizațiilor de construcție. De asemenea, folosirea digitalizării și a semnăturii electronice elimină cozile de la ghișee și totul se petrece mult mai rapid.
4. Proiecte pentru eliminarea poluării
Marile orașe precum Londra, Sydney, Oslo, Helsinki sau Berlin se folosesc de experți pentru a crea cât mai multe proiecte de urbanism menite să reducă poluarea. Infuzia de digital ajută la dezvoltarea orașelor pentru a deveni cât mai inteligente.
Departamentele de urbanism încearcă să găsească soluții pentru folosirea într-un procent cât mai mare a transportului public și organizarea de zone cât mai mari fără mașini. Pentru primăriile din aceste orașe, prioritare sunt îmbunătățirea aerului, folosirea de biciclete și proiectarea de cât mai multe piste.