Pe 30 octombrie 2024, se împlinesc 9 ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căruia 64 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 185 au fost răniți, mulți dintre aceștia rămânând cu traume și cicatrici pe viață.
"Vor veni cutremure, incendii, crize, războaie. Iar cetățenii vor fi în fața lor tot aproape singuri”, spune astăzi, într-un dialog cu HotNews, Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului.
Deși autoritățile au promis îmbunătățiri în infrastructura medicală pentru marii arși, România nu dispune încă de centre specializate pentru tratarea acestora. Trei astfel de centre sunt încă în faza de planificare, urmând să fie construite în București, Târgu Mureș și Timișoara. Între timp, în fiecare an, România trimite în străinătate zeci de pacienți cu arsuri grave, iar pentru tratarea lor sunt nevoiți să scoată din buzunar sute de mii de euro.
„România nu a construit niciun centru de arși în nouă ani. Nicio secție de recuperare a pacienților arși. Nu a făcut niciun program de studii universitare de specializare avansată în arsuri la facultățile de medicină românești, deși oportunități de colaborare cu universități străine au fost. Ba, mai mult, prin mașinațiuni demne de o anchetă serioasă a unui inexistent DNA funcțional, România a renunțat la proiectul construirii singurului centru de arși pentru adulți din București, care avea deja finanțarea aprobată (la Spitalul Bagdasar Arseni). Primarul Daniel Băluță, secretarul de stat Raed Arafat, managerul de la Bagdasar Arseni și unii funcționari din Ministerul Sănătății știu mai multe despre asta dar DNA, care, din informațiile mele are primite sesizări pe acest subiect, nu-i deranjează cu întrebări. S-a mai vorbit public despre toate astea și… nimic”, acuză Mihai Grecea.
În acest moment România are 34 de paturi pentru mari arși. Șase sunt la Spitalul Floreasca, câte cinci la Spitalul de Arși din București, la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași și la Spitalului Județean Timișoara. Alte trei se află la Spitalul Clinic „Bagdasar-Arseni”. 10 paturi pentru copii sunt disponibile la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” din Capitală.
În ciuda condamnărilor definitive emise în 2022 pentru vinovații din dosarul Colectiv, procesul de justiție a fost marcat de controverse. Unii condamnați au fost eliberați sau au reușit să evite pedeapsa. Fostul primar Cristian Popescu-Piedone, condamnat inițial la patru ani de închisoare, a fost eliberat după ce recursul său în casație a fost admis. Alți inculpați, inclusiv doi dintre patronii clubului și doi pompieri, au primit sentințe cuprinse între șase și unsprezece ani. Amintim că Antonina Radu a fugit din România înainte de sentinţă, fiind localizată în Republica Moldova, de unde autorităţile române au încercat fără succes să o extrădeze.
"Admite recursul în casaţie formulat de inculpatul Cristian Victor Popescu Piedone împotriva aceleiaşi decizii. Casează, în parte, decizia atacată, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatului Cristian Victor Popescu Piedone, desfiinţând în aceleaşi limite şi sentinţa penală nr. 1897 din data de 16.12.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia I Penală în dosarul nr. 17008/3/2016 şi, în rejudecare: În temeiul art. 448 alin. 1 pct. 2 lit. a şi alin. 3 Cod procedură penală, cu referire la art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, achită pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 (autorizaţia SC Colectiv Club SRL). Înlătură dispoziţia privind obligarea inculpatului Cristian Victor Popescu Piedone la plata cheltuielilor judiciare către stat", se arată în minuta deciziei.