In articol:
- Cele mai cunoscute ilustraţii ale Doinei Botez pentru copii au fost în volume semnate de Ana Blandiana ("Întâmplări de pe strada mea") sau pentru "Heidi" de Johanna Spyri
- Nu aş putea să trăiesc fără cultură. Fără să citesc o carte, fără să văd o imagine
Absolventă, în 1975, a Universitatăţii Naţionale de Arte Bucureşti, pe atunci Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, artista plastică Doina Botez a vernisat în numeroase spaţii publice şi private din România, dar mai ales din străinătate şi a câştigat inimile iubitorilor de artă de pretutindeni.
În 2009, a prezentat la Roma, în prestigioasa Sală a Coloanelor din Muzeul Naţional Castel Sant'Angelo, o expoziţie personală de grafică şi pictură. Evenimentul s-a desfăşurat sub patronajul Ministerului Culturii şi a explorat tema metamorfozei ca instrument de analiză şi introspecţie a fiinţei umane, temă de cercetare dezvoltată de artistă în ultimul timp. Lucrările ei, pentru care îi mulţumim, pot fi admirate în colecţii private sau publice din România, dar şi din numeroase alte ţări precum Italia, Franţa, Marea Britanie, Germania, Brazilia etc.
Cele mai cunoscute ilustraţii ale Doinei Botez pentru copii au fost în volume semnate de Ana Blandiana ("Întâmplări de pe strada mea") sau pentru "Heidi" de Johanna Spyri
Ilustratoarea Doina Botez a murit
Reprezentarea personajului Arpagic din cartea Anei Blandiana i-a adus Doinei Botez şi interdicţia de a mai ilustra cărţi.
"Problema s-a născut când Ana Blandiana a scris “ Întâmplări de pe strada mea”, unde preacunoscutul personaj Arpagic o ia razna, ca o oglindire perfectă a „tovarăşului Ceauşescu”, iar eu nu m-am putut abţine să nu exalt în ilustraţiile mele această „calitate”.
Artista, care a descoperit Oraşul Etern la mijlocul anilor 1980 s-a întors să locuiască aici în 1989 şi tocmai în Italia a experimentat libertatea de exprimare artistică şi notorietatea.
În ianuarie 1996, la invitaţia Guvernului României, cu ocazia expoziţiei „Monumenta Româniae Vaticana”, a realizat o interpretare a „“Madonna Rumena” ca dar pentru Papa Ioan Paul al II-lea, potrivit unui mesaj pe pagina Academia di Romania in Roma.
În 2009, pentru expoziţia personală „Nosce te ipsum”, în Sala delle Colonne din Castel Sant'Angelo din Roma, a primit patronajul Superintendenţei Speciale pentru Patrimoniul Istoric, Artistic şi Etno-antropologic şi pentru Polo Museale din Roma.
În 2013, editura Skira a publicat albumul monografic „Doina Botez, Corpul imaginii, lucrări 1989 -2013” .
Ultima expoziţie persoanlă a Doinei Botez în România a fost „Alchimii afective”, în 2014, la Galeria Romană.
Despre arta Doinei Botez, criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu spunea: „Iată-mă captivul acestei senzualităţi debordante, temperament sangvin cu tuşe coleric-baroce şi apetit narcisiac, cu pânze flamboaiante, de-o carnalitate triumfător acaparantă, închipuind adeseori un soi de care alegorice ale sfintei nebunii ritualice din străvechile bachanalii. Pânze dionisiace, cu palpitaţii vulcanice, forfotind de patimi onctuos depliate, cu virilităţi dominatoare, metamorfoze aiuritoare, cruzimi halucinate şi gesturi abrupte, de un erotism nesăţios şi graţios în egală măsură, totul explodând un cromatism invaziv, verde, vineţiu şi roşu, deopotrivă teluric, acvatic şi ignic”.
Nu aş putea să trăiesc fără cultură. Fără să citesc o carte, fără să văd o imagine
Doina Botez mărturisea că Italia şi România nu se deosebesc prea tare, dimpotrivă. „Am fost foarte impresionată să văd că aici s-au mişcat între timp nu ştiu câte curente şi s-a experimentat foarte mult. Îmi place. E o efervescenţă culturală care se simte şi îmi place să o văd. E cu totul altceva decât atunci când am plecat. Nu aş putea să trăiesc fără cultură. Fără să citesc o carte, fără să văd o imagine. E şi deformaţia structurii mele umaniste, să zicem. Cred că omul devine mai bun, mai înţelegător, pricepe mai mult, fiecare imagine e o fereastră. Orice lume în plus cunoşti, de fapt, capeţi o experienţă care te face să înţelegi mai bine totul”.( sursa News.ro)