Anul Nou pe rit vechi. În ce zi serbează creștinii ortodocși trecerea în 2025

Chiar dacă majoritatea românilor au sărbătorit deja Anul Nou, există și câteva comunități în care s-a păstrat tradiția de a sărbători trecerea în noul an pe rit vechi. În cazul lor, sărbătorile sunt stabilite condorm calendarului iulian. Iată ce tradiții și obiceiuri trebuie să respecte românii aflați în această situație pentru a atrage norocul și bunăstarea în viața lor.

Citește și: Cine sunt noii concurenți de la „Casa iubirii”, sezonul 4

Când sărbătoresc românii Anul Nou pe rit vechi?

Anul Nou pe rit vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, conform calendarului iulian, care este în urmă cu 13 zile față de cel gregorian. Calendarul iulian a fost introdus de către Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. și a fost utilizat în Europa până în Evul Mediu. În vremea aceea, anul avea 365 de zile, cu o zi suplimentară adăugată la fiecare patru ani.

Acest calendar a fost utilizat până când Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, care a venit cu ajustări în ceea ce privește stabilirea anilor bisecți.

În România, calendarul gregorian a fost adoptat în 1919, iar Biserica Ortodoxă Română l-a introdus în 1924. Cu toate acestea, unele biserici au decis să folosească în continuare calendarul iulian. Acest lucru nu s-a întâmplat doar în România, ci și în Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia.

Citește și: Vlăduța Lupău, criticată pentru luxul cu care se afișează în vacanța din Arabia Saudită

Tradiții și obiceiuri pentru cei care sărbătoresc Anul Nou pe rit vechi

Românii care sărbătoresc Anul Nou pe rit vechi au grijă să respecte anumite tradiții și obiceiuri pentru a atrage norocul și prosperitatea în viața lor, în următoarele luni. În Ajunul Anului Nou, românii primesc în casele lor colindători, care vin cu Plugușorul și le urează sănătate și belșug în noul an.

Se spune că cei care țin cont de această tradiție vor avea casa și familia ferite de rele, în timp ce persoanele care nu le deschid ușile colindătorilor vor avea parte de necazuri și neajunsuri. De asemenea, în unele zone, colindătorii poartă măști colorate și fac diverse dansuri tradiționale.

În dimineața de Anul Nou, românii obișnuiesc să pună un bănuț de aur sau argint într-un vas cu apă curată, pe care o folosesc să se spele pe față.

Pentru masa festivă, gospodinele pregătesc anumite preparate tradiționale. De pe masa lor nu lipsește niciodată plăcinta, în care se pune o monedă. Cel care găsește moneda se spune că va avea noroc cu tot anul. Credincioșii pregătesc pachete cu mâncare pe care le împart persoanelor nevoiașe.

În noaptea dintre ani se consumă pește, pentru ca românii să treacă peste necazurile din timpul anului cu ușurință. Fetele nemăritate pun în Ajunul Anului Nou busuioc la fântănâ, iar dacă dimineața îl găsesc acoperit de brumă, înseamnă că în scurt timp își vor întâlni alesul și se vor căsători.

Se spune că dacă un bărbat intră primul în casă în prima zi din an, atunci familia va avea parte de noroc și belșug. Pe de altă parte, dacă intră o femeie, atunci anul va fi greu și marcat de necazuri. Măturatul este strict interzis în prima zi din an. Gospodinele trebuie să facă o curățenie generală în case înainte de marea sărbătoare. De Anul Nou se spune că e bine ca în case să fie bucurie și gălăgie pentru a alunga spiritele malefice. Mai mult chiar, unele persoane aprind focuri în aer liber și pocnesc din bice pentru a scăpa de ghinion și energii negative.