Echinocţiul de primăvară reprezintă fenomenul prin care ziua şi noaptea devin egale. Din acel moment, în emisfera nordică începe primăvara astronomică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică.
Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată, atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, pe 20 sau pe 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.
Al doilea echinocțiu al anului are loc când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.
Observatorul Astonomic "Amiral Vasile Urseanu" a anunţat că echinocţiul de primăvară în 2022 va avea loc pe data de 20 martie, la ora 17:33. Din acel moment, ziua va deveni mai lungă, iar iarna mai scurtă, până la echinocţiul de toamnă, când rolurile se vor inversa. Atunci, ziua se va micşora tot mai mult, iar noaptea se va mări.
Citeste si: Un satelit rusesc de 20 de tone urmează să lovească Pământul. Unde se va prăbuși
În urmă cu sute de ani, echinocţiul de primăvară era asociat cu creşterea fertilităţii pământului. Strămoşii aveau tot felul de ritualuri păgâne, pe care le practicau în acea perioadă. Se spune că dansau pentru roade mai bogate, însă odată cu introducerea creştinismului în ţara noastră, au fost adoptate şi altfel de obiceiuri.
În mediul rural încă se mai aprind focuri mari, pentru a "arde" iarna, aceasta fiind o tradiţie care se numeşte Focurile Sfinţilor.