Când se merge cu colindul înainte de Crăciun: Tradiții și obiceiuri pentru decembrie 2023

Acum că suntem în luna decembrie și se apropie sărbătorile de la finalul anului 2023, românii de pretutindeni nu se abat de la tradițiile și obiceiurile asociate Crăciunului sau Revelionului. Mersul la colindat este cu siguranță una dintre cele mai iubite tradiții, astfel că cei mai mulți țin cont de ea și an de an aduc vestea naşterii lui Iisus Hristos în casele celor dragi prin diverse colinde. Chiar dacă această datină este mai populară la sat, cei din mediul urban se bucură și ei la rândul lor, atunci când aud glasuri de colindători.

Citește și: Cât costă un pahar de vin fiert la Târgul de Crăciun din Brașov în 2023?

Când se merge cu colindatul înainte de Crăciun?

Pe lângă decorațiunile de sărbătoare, cadourile și masa festivă, atmosfera Crăciunului este adusă în casele oamenilor și de colindătorii care în luna decembrie merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea lui Iisus Hristos. Chiar dacă nu există o dată exactă pentru începerea perioadei

Ce mai importantă seară a colindelor este seara de Ajun, 24 decembri, când copii merg din casă în casă pentru a le aduce lumină în suflete gazdelor prin colindele lor. “În drum spre Viflaim”, “Nașterea Domnului”, “Vestirea Păstorilor”, “Închinarea Păstorilor”, “Închinarea Magilor” și “Pornirea Magilor după stea” sunt câteva dintre cele mai celebre cântece pe care copii le intonează atunci când merg la colindat în Ajunul Crăciunului. 

În plus, în seara de 23 spre 24 decembrie, copiii din mai multe zone ale țării obișnuiesc să meargă cu colinda, Moș-Ajunul, Bună-dimineața, colindisul, sau Bună dimineața la Moș-Ajun. Cei mici primesc de cele mai multe ori dulciuri, mere, nuci sau covrigi din partea gazdelor, însă există și zone în care cei mici primesc bani drept răsplată.

Citește și: Cât a ajuns să coste un piept de rață în magazine de Sărbători?

Când se merge la colindat de Crăciun și Revelion 2023?

Începând cu seara de Crăciun, cei mici merg cu steaua, obicei care amintește de steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi. „Steaua sus răsare“; „În oraşul Vitleem“; „La nunta ce s-a întâmplat“; „Trei crai de la răsărit“ sunt cele mai cunoscute colinde în rândul celor care țin cont de această tradiție. 

De Anul Nou, copiii merg din casă în casă pentru a face urări de sănătate, belșug și bucurie și primesc în dar colaci, vin, bucate tradiționale și bani. În tradiția populară, se crede că zgomotul produs de bice și de buciume ar alunga bolile și spiritele rele, astfel că puțini sunt cei care nu primesc colindători. Umblatul cu capra sau cu ursul de Anul Nou este specific zonei Moldovei, însă acest obicei poate fi întâlnit și în alte regiuni ale țării. 

În prima zi a Noului An se merge cu „Pluguşorul” şi cu „Sorcova”, acestea fiind obiceiuri despre care se crede că ar aduce prosperitate și belșug în casa și gospodăria celui care primește colindătorii. De asemenea, cei care nu primesc colindători în această zi riscă să aibă parte de necazuri și sărăcie în anul ce vine. 

Citește și: Cât costă un brad artificial pentru Crăciun 2023?

Tradiții și obiceiuri pentru decembrie 2023 din mai multe colțuri ale țării

Sărbătoarea Nașterii Domnului bate la ușă, iar gospodinele muncesc din greu pentru a pregăti casa și preparatele delicioase pentru această zi extrem de importantă din luna decembrie. Începând cu data de 15 noiembrie, credincioșii țin Postul Crăciunului, iar timp de 40 de zile vor renunța la alimentele de dulce, se vor ruga și vor face fapte bune față de aproapele pentru a primi așa cum se cuvine magia sărbătorilor de iarnă. Postul Crăciunului reprezintă cel mai bun moment în care credincioșii își pot curăța atât sufletul, cât și trupul, pentru a se pregăti de Nașterea Domnului și se va încheia pe data de 25 decembrie.

În tradiția populară, ziua de 20 decembrie este cunoscută drept Ignatul Porcilor, deoarece în această zi porcii obișnuiau să fie sacrificați pentru Crăciun. Porcul se taie la începutul iernii, deoarece carnea rezultată trebuie să reziste până la primăvară datorită frigului din această perioadă. Carnea porcului este destinată preparării mâncărurilor pentru Crăciun, dar și pentru celelalte sărbători care urmează până la Bobotează. De asemenea, tăierea porcului este singura activitate permisă în această zi, astfel că românii ar trebui să stea departe de alte treburi. 

Seara de 5 spre 6 decembrie are o semnificație aparte pentru cei mici, deoarece aceasta este seara când își vor pregăti ghetuțele pentru venirea lui Moș Nicolae. În tradițiile românești, el ajută copiii cuminți, orfanii și văduvele, însă îi pedepsește pe cei leneși și neascultători. În seara de 24 spre 25 decembrie, cei mici îl așteaptă pe Moș Crăciun, fiind un alt prilej pentru ei pentru a primi daruri. 

Ajunul Crăciunului deschide șirul sărbătorilor de iarnă, iar românii țin cont de toate tradițiile și obiceiurile asociate cu această zi. Se spune că pentru a avea noroc în anul următor, credincioșii nu mânâncă nimic pe parcursul zilei de 24 decembrie, chiar dacă gospodinele pregătesc în continuare mâncărurile pentru ziua de Crăciun. De asemenea, se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, însă această minune nu poate fi văzută decât de cei credincioși și buni la suflet. 

Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai frumoase tradiții care s-au păstrat de-a lungul timpului în preajma sărbătorilor de iarnă. Românii aleg să împodobească bradul în funcție de timpul liber sau evenimentele care au loc până la Crăciun, însă tradiția spune că cel mai bine este să împodobim bradul în Ajunul Crăciunului, pe data de 24 decembrie. Bradul de Crăciun poate fi păstrat până la data de 7 ianuarie, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul, deoarece se crede că acestă zi marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă.