• Aiud 95.2
  • Alba-Iulia 99.7
  • Bacău 88.8
  • Bârlad 104.9
  • Bistrița 97.3
  • Botoșani 91.1
  • Brașov 91.9
  • București 88.0
  • Buzău 96.7
  • Câmpeni 96.2
  • Câmpina 88.6
  • Cluj-Napoca 101.5
  • Constanța 96.9
  • Craiova 92.0
  • Focșani 95.3
  • Piatra Neamț 102.3
  • Ploiești 88.3
  • Râșnov 104.5
  • Sibiu 88.4
  • Sinaia 103.6
  • Tg. Mureș 106.4
  • Timișoara 93.9
  • Tulcea 91.4
Actualitate

Când se merge cu Sorcova, Capra și Plugușorul

Când e bine să mergi cu Sorcova, Capra sau Plugușorul
Când se colindă de Anul Nou?  [Sursa foto: Facebook/ crestinortodox.ro]
Tradiții și obiceiuri de Anul Nou. Iată pe ce dată se merge cu Sorcova, Capra și Plugușorul, dar și ce primesc colindătorii din partea gazdelor.

Românii traversează una dintre cele mai frumoase perioade ale anului, cea a sărbătorilor de iarnă, care vine încărcată de tradiții și obiceiuri, arome specifice, cadouri, decorațiuni și colinde. Încă de pe data de 23 decembrie, cetele de colindători au început să meargă din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului și vor continua să practice acest obicei până de Anul Nou sau de Bobotează, în funcție de zona în care se află. Iată când se merge cu Sorcova, Capra și Plugușorul.

Citește și: Calendar ORTODOX 25 decembrie 2024. Ce tradiții trebuie să respectăm cu sfințenie în ziua Nașterii Domnului Iisus Hristos

Când se merge cu Sorcova, Capra și Plugușorul în 2024?

Perioada sărbătorilor de iarnă este încărcată de numeroase tradiții și obiceiuri, însă cea mai iubită dintre ele este cu siguranță mersul la colindat. Cei mici obișnuiesc să meargă cu Sorcova pe data de 31 decembrie și pe 1 ianuarie pentru a aduce în casele gazdelor prosperitate și noroc.

Se spune că cei care nu primesc colindători în prima zi din an vor avea parte de necazuri și numeroase lipsuri. Copiii își pregătesc crenguțe de măr, păr, vişin, prun sau de trandafir în unele zone, în timp ce în altele sorcova se realizează dintr-un băț împodobit cu flori confecționate din hârtie colorată. Ei ating fereastra casei sau gazdele cu sorcova și spun: „Sorcova, vesela/Să trăiţi, să-mbătrâniţi/Ca un măr, ca un păr/Ca un fir de trandafir/Tare ca piatra/Iute ca săgeata/Tare ca fierul/Iute ca oţelul/La anul și la mulțti ani!”.

Tradiții de Anul Nou
Ce tradiții se respectă de Anul Nou? [Sursa foto: Facebook]

Mersul cu Plugușorul este un vechi obicei, care se păstrează mai ales în zona Moldovei și se practică în Ajunul Anului Nou, dar și în prima zi a anului. Cete de tineri merg din casă în casă să le ureze gazdelor spor, belșug și sănătate în noul an. Versurile pe care le recită tinerii sunt vechi și se află într-o strânsă legătură cu muncile câmpului și recolta din anul care începe.

Pluguşorul este însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei. În trecut, băieții veneau cu un plug tras de boi, însă acum acesta a fost înlocuit cu un plug mai mic și mai ușor de purtat sau cu un buhai care imită mugetul boilor. În unele zone se practică și semănatul după încheierea Plugușorului. Colindătorii merg la gazde cu traistele pline de semințe de grâu, secară, orz sau ovăz, pe care le aruncă în case, imitând semănatul pe ogor și le urează celor care îi primesc sănătate și roade bogate.

Tradiția umblatului cu Capra ține de obicei de la Crăciun și până de Anul Nou. Colindătorii își fac costumul dintr-un lemn cioplit, care imită forma capului animalului și un cojoc gros. Capra dansează, sare, se roteşte şi se apleacă, iar în același timp mișcă ritmuic din fălcile de lemn. Aceasta este însotiță de un grup mai mare de colindători sau de lăutari, care îi acompaniază dansul. Capra are denumiri diferite, în funcție de zona țării. În Transilvania, aceasta este numită boriță, în Muntenia și Oltenia, brezaia, iar în Moldova și Ardeal, țurcă. Cei care merg cu Sorcova, Capra sau Plugușorul primesc din partea gazdelor colaci, covrigi, mere, nuci sau bani.

Citește și: Programul STB și Metrorex de Crăciun 2024 și Revelion 2025

Când se merge cu colindul în Ajunul Anului Nou?
Ce primesc colindătorii de la gazde de Anul Nou? [Sursa foto: Facebook Magia Crăciunului ]

Ce tradiții și obiceiuri respectă românii în noaptea dintre ani?

Românii au grijă să respecte anumite tradiții și obiceiuri în noaptea dintre ani pentru a avea parte de noroc și bogăție. Aceștia au grijă să poarte ceva roșu sau ceva nou și să aibă bani în buzunar. De asemenea, se spune că în casele lor trebuie să fie zgomot și veselie pentru ca anul să fie unul norocos. La miezul nopții, o veche superstiție arată că e bine să deschizi ușa pentru ca anul vechi să iasă, iar cel nou să îi ia locul. Multe persoane aleg să își pună dorințe în noaptea dintre ani, iar pe măsură ce le rostesc mănâncă și 12 boabe de struguri. Românii nu trebuie să aibă datorii, să plângă, să doarmă sau să arunce lucruri din casă în noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie, deoarece riscă să atragă ghinionul. Peștele este un aliment care nu trebuie să lipsească de pe masa festivă. Cei care îl consumă vor fi sprinteni ca peștele în apă și vor avea parte de sănătate în noul an.