Românii traversează una dintre cele mai frumoase perioade ale anului, cea a sărbătorilor de iarnă, care vine încărcată de tradiții și obiceiuri, arome specifice, cadouri, decorațiuni și colinde. Încă de pe data de 23 decembrie, cetele de colindători au început să meargă din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului și vor continua să practice acest obicei până de Anul Nou sau de Bobotează, în funcție de zona în care se află. Iată când se merge cu Sorcova, Capra și Plugușorul.
Perioada sărbătorilor de iarnă este încărcată de numeroase tradiții și obiceiuri, însă cea mai iubită dintre ele este cu siguranță mersul la colindat. Cei mici obișnuiesc să meargă cu Sorcova pe data de 31 decembrie și pe 1 ianuarie pentru a aduce în casele gazdelor prosperitate și noroc.
Mersul cu Plugușorul este un vechi obicei, care se păstrează mai ales în zona Moldovei și se practică în Ajunul Anului Nou, dar și în prima zi a anului. Cete de tineri merg din casă în casă să le ureze gazdelor spor, belșug și sănătate în noul an. Versurile pe care le recită tinerii sunt vechi și se află într-o strânsă legătură cu muncile câmpului și recolta din anul care începe.
Tradiția umblatului cu Capra ține de obicei de la Crăciun și până de Anul Nou. Colindătorii își fac costumul dintr-un lemn cioplit, care imită forma capului animalului și un cojoc gros. Capra dansează, sare, se roteşte şi se apleacă, iar în același timp mișcă ritmuic din fălcile de lemn. Aceasta este însotiță de un grup mai mare de colindători sau de lăutari, care îi acompaniază dansul. Capra are denumiri diferite, în funcție de zona țării. În Transilvania, aceasta este numită boriță, în Muntenia și Oltenia, brezaia, iar în Moldova și Ardeal, țurcă. Cei care merg cu Sorcova, Capra sau Plugușorul primesc din partea gazdelor colaci, covrigi, mere, nuci sau bani.
Citește și: Programul STB și Metrorex de Crăciun 2024 și Revelion 2025
Românii au grijă să respecte anumite tradiții și obiceiuri în noaptea dintre ani pentru a avea parte de noroc și bogăție. Aceștia au grijă să poarte ceva roșu sau ceva nou și să aibă bani în buzunar. De asemenea, se spune că în casele lor trebuie să fie zgomot și veselie pentru ca anul să fie unul norocos. La miezul nopții, o veche superstiție arată că e bine să deschizi ușa pentru ca anul vechi să iasă, iar cel nou să îi ia locul. Multe persoane aleg să își pună dorințe în noaptea dintre ani, iar pe măsură ce le rostesc mănâncă și 12 boabe de struguri. Românii nu trebuie să aibă datorii, să plângă, să doarmă sau să arunce lucruri din casă în noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie, deoarece riscă să atragă ghinionul. Peștele este un aliment care nu trebuie să lipsească de pe masa festivă. Cei care îl consumă vor fi sprinteni ca peștele în apă și vor avea parte de sănătate în noul an.