Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, este sărbătorit în fiecare an pe 30 noiembrie, această zi fiind marcată de numeroase tradiții și obiceiuri. Cu siguranță, cel mai apreciat obicei este acela în care românii pun grâu la încolțit pentru a vedea dacă vor avea parte de proasperitate și vor fi feriți de ghinion în anul următor.
Citește și: Vremea în mini-vacanța de Sf. Andrei 2023. Prognoza meteo completa
Sfântul Andrei este considerat părintele creștinismului românesc, deoarece el este primul dintre apostolii lui Iisus care a ajuns în zona țării noastre, dar și cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. El este supranumit și „cel întâi chemat”, deoarece el a fost cel care l-a făcut cunoscut pentru prima dată pe Iisus Hristos, spunându-i fratelui său, Sfântului Petru, că l-a aflat pe Mesia.
Ziua de Sfântul Andrei este marcată de tradiții și obiceiuri în cultura românească, așa că oamenii din diferite colțuri ale țării nu se abat de la acestea.
Grâul se pune la încolțit pe parcursul zilei de 30 noiembrie, însă pentru a respecta cu strictețe tradiția, românii din anumite zone ale țării așteaptă miezul nopții în ziua de 29 noiembrie pentru a pune grâul la încolțit în primele ore ale zilei de 30 noiembrie.
Grâul se pune la încolțit într-un ghiveci, într-un vas cu deschidere largă sau într-o farfurie adâncă. După ce este pregătit vasul, fiecare persoană va pune un pumn de pământ pe fundul acestuia, va așeza grâul, iar ulterior îl va acoperi cu încă un strat de pământ. De asemenea, cei care vor să pună grâu la încolțit pot pune vată sau burete în loc de pământ. Ulterior, vasul se pune pe pervazul unui geam pentru a avea mai multă lumină și într-o cameră călduroasă pentru ca grâul să crească mai repede.
Citește și: Postul Crăciunului începe pe 14 noiembrie 2023: Zile cu dezlegare la pești
Grâul este considerat un simbol al belșugului și al prosperității, astfel că mulți români aleg să îl pună la încolțit de Sfântul Andrei pentru a avea parte de bogăție și noroc. Mai mult chiar, acestă plantă este considerată sursă a vieții, deoarece prin măcinarea grâului se obține făina din care se face pâinea, aliment ce este considerat mâncarea de bază. Grâul este și un prevestitor al recoltelor de anul viitor, așa că românii trebuie să fie foarte atenți la felul în care acesta încolțește. Dacă planta va fi bogată, atunci și anul următor va fi la fel de bogat.
Grâul reprezintă un simbol atât în tradiția folclorică, cât și în cea religioasă, astfel că este privit și ca un simbol dumnezeiesc, dar și ca un simbol al creștinilor care îl poartă pe Dumnezeu în suflet, cu credință.