Vaticanul se pregătește pentru conclavul care va decide succesorul lui Francisc.
Papa Francisc, primul pontif latino-american al Bisericii Catolice, s-a stins din viață luni, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani. Alegerea succesorului său va fi decisă în cadrul unui conclav organizat la Vatican, o procedură strictă, plină de simbolism și tradiție, dar și de complexitate politică.
Ce urmează după moartea Papei Francisc
Francisc a fost ales papă în 2013, la vârsta de 76 de ani, în urma demisiei istorice a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea.
Alegerea sa a fost considerată un moment de cotitură pentru Biserică, marcând o tranziție spre un papă mai apropiat de oameni și de problemele sociale ale lumii moderne. Acum, după moartea sa, Biserica se pregătește să aleagă un nou lider spiritual, însă în lipsa unui succesor desemnat, lupta pentru conducerea Vaticanului se anunță deschisă. Conform regulilor, oricare dintre membrii Colegiului Cardinalilor poate fi ales papă. În total, sunt 252 de cardinali, însă doar 138 dintre aceștia au sub 80 de ani și, prin urmare, au drept de vot în conclav.
Deși, teoretic, orice bărbat catolic poate fi ales în rolul de papă, practica arată că această posibilitate este mai degrabă simbolică. Ultima dată când o persoană din afara Colegiului Cardinalilor a fost aleasă papă a fost în anul 1378. Conform procedurii, conclavul se desfășoară în Capela Sixtină de la Vatican, acolo unde cardinalii-electori sunt izolați complet de lumea exterioară. Ei depun un jurământ solemn de confidențialitate, angajându-se să nu dezvăluie nimic din discuțiile care au loc în timpul sesiunilor.
În această atmosferă de retragere și reflecție, cardinalii evaluează meritele fiecărui candidat, chiar dacă, oficial, promovarea directă a vreunuia dintre ei nu este permisă.
După moartea Papei Francisc, începe cursa pentru alegerea succesorului[Sursa foto: Facebook]
Totuși, alegerea noului papă este un proces „extrem de politic”.
Deși tradiția catolică afirmă că votul ar trebui să fie călăuzit de Sfântul Duh, realitatea este că influențele geopolitice, alianțele interne și orientările teologice joacă un rol esențial în conturarea deciziei finale. Votul este secret. Fiecare cardinal scrie, de mână, numele preferat pe o bucată de hârtie, iar pentru ca un candidat să fie ales papă, este necesară o majoritate de două treimi. Procesul presupune patru runde de vot pe zi, iar votul continuă până când un candidat reușește să atingă pragul cerut.
După fiecare rundă, buletinele de vot sunt arse în soba specială din Capela Sixtină. Fumul negru, vizibil din coșul capelei, semnalează că nu s-a ajuns la un consens. Fumul alb, în schimb, anunță lumii întregi că un nou papă a fost ales. După alegerea sa, noul pontif este întrebat dacă acceptă demnitatea și ce nume dorește să poarte. Apoi, decanul Colegiului Cardinalilor apare pe balconul central al Bazilicii Sfântul Petru și rostește celebra formulă: „Habemus Papam” (Avem papă). Noua figură a Bisericii Catolice apare în fața mulțimii din Piața Sfântul Petru și oferă prima binecuvântare „Urbi et Orbi”, către oraș și către lume, deschizând astfel un nou capitol în istoria Vaticanului.
După moartea Papei Francisc, începe cursa pentru alegerea succesorului
[Sursa foto: Facebook]
