Cât costă taxa de moștenire în 2024?

Succesiunea sau moștenirea reprezintă modalitatea prin care membrii familiei pot benecifia în mod legal de bucurile rămase după ce o persoană s-a stins din viață. Aceasta se poate face fie legal, fie prin intermediul unui testament. În cazul în care nu există un testament, atunci persoanele cărora ar trebui să le rămână bunurile sunt nevoite să pregătească anumite documente, dar și să plătească anumite taxe. Iată cum se face taxa de moștenire în 2024.

Citește și: Fiul regretatului actor Costel Constantin, confesiuni dureroase despre tatăl lui: "Înțelegi după ce pierzi un om"

Cât trebuie să plătească românii pentru taxa de moștenire în 2024?

Românii trebuie să plătească anumite taxe pentru a intra în posesia unor bunuri după ce o persoană se stinge din viață. În cazul în care procedura se face la notar, taxa presupune onorariul notariului, ce este calculat în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale, împărțită între toți moștenitorii.

Taxele de moștenire sunt stabilite în Grila Notarilor și poate să înceapă de la 500 de lei. Potrivit libertatea.ro, în cazul bunurilor care valorează 100.000 de euro, taxa este în jur de 3.112 lei. Dacă o persoană face taxa pentru un imobil pe care vrea să îl treacă în cartea funciară, atunci va trebui să plătească în jur de 700-800 de lei în plus.

Moștenirea poate fi dezbătură și în instanță, iar aici valoarea taxei diferă în funcție de durata procesului, numărul persoanelor implicate și alte proceduri juridice necesare. Atât pentru taxa dezbătută la notar, cât și pentru taxa dezbătută în instanță se poate percepe un impozit de 1%. Moștenitorii pot scăpa de acest impozit dacă procesul se încheie în doi ani.

Citește și: Misiune contracronometru pe râul Dâmbovița! O femeie de 40 de ani, salvată de la înec în ultimul moment

Actele necesare pentru succesiune 

Autoritățile au actualizat anul acesta lista cu documentele pe care moștenitorii trebuie să le prezintă pentru a dezbate succesiunea. Iată care sunt acestea: 

• Cerere-tip;
• Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
• Certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
• Certificat de naștere și căsătorie pentru soțul supraviețuitor, după caz;
• Certificat de naștere și de căsătorie, după caz, dar și alte acte de identitate pentru moștenitori;
• Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire;
• Testament, în cazul în care există unul;
• Acte de identitate moștenitori.

Potrivit Codului Civil, rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine: 

• clasa întâi: descendenţii;
• clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;
• clasa a treia: ascendenţii ordinari;
• clasa a patra: colateralii ordinari.

Dacă în urma dezmoştenirii rudele persoanei decedate din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile pentru a moşteni. Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel. Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel.