Ce a provocat cu adevărat dezastrul de pe litoral? Care au fost, de fapt, cauzele ciclonului: ”A fost alimentat”

---

In articol:

• Ce a provocat cu adevărat dezastrul de pe litoral
• Care au fost, de fapt, cauzele

---

O furtună devastatoare a lovit județul Constanța, înregistrându-se cod roșu de ploi torențiale, cea mai puternică furtună din ultimii ani. În decurs de 48 de ore, a căzut o cantitate impresionantă de precipitații, depășind 150 de litri pe metru pătrat, echivalentul unei ploi normale pentru patru luni.

Ce a provocat cu adevărat dezastrul de pe litoral

Efectele furtunii au fost devastatoare în mai multe zone, dar Vama Veche a fost printre cele mai grav afectate. Aici, mașinile au fost pur și simplu luate de torenți, iar plaja a fost complet devastată, cu umbrele, șezlonguri și terase distruse complet. În celelalte stațiuni de pe litoral, străzile au devenit impracticabile din cauza inundațiilor. În fața acestei situații extreme, autoritățile au emis mai multe alerte Ro-Alert, prin care populația a fost îndemnată să se adăpostească.

Numărul de apeluri la 112 a depășit 700, iar peste 300 de pompieri au fost mobilizați pentru a gestiona efectele dezastrului provocat de furtună. Imaginile surprinse din Vama Veche după furtună sunt de-a dreptul apocaliptice, plajele arătând ca după un uragan. Turiștii din zona Venus au fost surprinși să-și găsească mașinile sub apă, după ce parcarea hotelului în care erau cazați a fost complet inundată.

Citește și: Vreme de coșmar la malul mării! Constanța, în alertă din cauza ploilor torențiale

Care au fost, de fapt, cauzele

Pentru a explica cauzele acestui fenomen extrem, climatologul Roxana Bojariu a explicat că formarea ciclonului care a provocat aceste ploi torențiale a fost strâns legată de creșterea temperaturilor mării și de schimbările climatice generale. Bojariu a explicat că ciclonul s-a format și a staționat în zona Mării Negre, fiind alimentat de o suprafață maritimă neobișnuit de caldă, cu temperaturi record de peste 27 de grade Celsius.

Aceste condiții extreme au dus la acumularea unei cantități uriașe de precipitații, care, în absența unui sistem hidrografic dezvoltat în Dobrogea și pe litoral, au provocat inundații devastatoare. De asemenea, climatologul a precizat că lipsa unor bazine de retenție mari și prezența unui sol foarte tasat, deja afectat de secetă, au agravat situația, solul nefiind capabil să absoarbă cantitatea mare de apă. Această combinație de factori, inclusiv contribuția schimbărilor climatice, a transformat o furtună obișnuită într-un dezastru care a afectat grav infrastructura și comunitățile de pe litoral. „Acel ciclon, sistem de joasă presiune care a staționat în zona Mării Negre, a fost alimentat și de o suprafață foarte caldă a mării, avem temperaturi record. E o cantitate foarte mare. Problema este că această cantitate mare de precipitații într-o zonă precum Dobrogea și litoral nu are în mod natural un sistem hidrografic foarte dezvoltat care să preia o parte din apă, pe de o parte, pe de altă parte nici bazine, acolo sunt foarte mici. E vorba și de seceta care a fost până acum și lucrul acesta aduce caracteristici în plus, pe un sol foarte tasat și fără resurse. Lucrul ăsta amplifică uneori efectele inundațiilor. E vorba și de contribuția schimbărilor climatice, pentru că suprafața Mării Negre are temperaturi din ce în ce mai mari. Au fost temperaturi de peste 27 grade, foarte mari.”, a explicat Roxana Bojariu la Digi 24.

Citește și: Bărbatul care a sărit cu mașina într-o prăpastie de pe Transalpina şi-a anunţat intenţia sinuciderii. Familia nu l-a putut opri