Ce criminali în serie au existat în România și cum au fost prinși

---

In articol:

• Ce criminali în serie au existat în România şi cum au fost capturaţi

---

 De multe ori, când vedem la televizor cazul unui criminal în serie de peste hotare, ne gândim că în România nu se poate întâmpla aşa ceva. Ei bine, ţara noastră are un istoric lung în ceea ce priveşte ucigaşii în serie.

Ce criminali în serie au existat în România şi cum au fost capturaţi

 Vera Renczi s-a născut la finalul secolului al XIX-lea, în Bucureşti, oraşul în care a trăit până la vârsta de 13 ani. Apoi, s-a mutat cu tatăl său într-un oraş din fost Yugoslavie, iar adolescenţa sa a fost marcată de numeroase escapade amoroase. Ulterior, Vera îl cunoaşte pe Karl Schick, un bancher austriac, cu care se căsătoreşte. Cei doi au împreună un fie, însă după ma puţin de un an, Karl dispare misterios. Vera le-a explicat apropiaţilor că soţul său a părăsit-o şi apoi a decedat într-un accident de maşină, în Bucureşti.

Femeia s-a recăsătoreşte, apoi şi cel de-al doilea său soţ dispare. Escapadele amoroase au reînceput, femeia atrăgându-şi amanţii pe domeniul său. Niciunul dintre ei nu s-a mai întors, iar la rugăminţile soţiei unuia dintre ei, poliţia a descins la reşedinţa femeii. La subsolul conacului au găsit 35 de sicrie de zinc, în care se aflau toţi cei care au trecut prin patul Verei, dar şi fiul femeii. Văduva Neagră, aşa cum a fost supranumită, l-a ucis pentru că îi descoperise secretul. Toate victimele fuseseră otrăvite cu arsenic. Vera a fost condamnată la moarte, verdict schimbat ulterior în închisoare pe viaţă.

 Vasile Tcaciuc sau Măcelarul din Iaşi a ucis nu mai puţin de 26 de persoane, printre care şi un copil, în decurs de cinci ani. Totul s-a întâmplat în anii '30, iar Tcaciuc a recunoscut că şi-a ucis victimele în timpul unor jafuri. Criminalul a fost ucis de poliţişti, când încerca să fugă, în timpul unei reconstituiri.

 În 1944, cinci femei au fost ucise cu sânge rece în Bucureşti, însă criminalul nu a fost prins niciodată, chiar dacă a lăsat amprente. Acestea nu apăreau însă în baza de date a poliţiştilor. Misterul a fost desluşit în ani '70, după seria îngrozitoare de crime a lui Ion Rîmaru. Amprentele acestuia erau identice cu cele ale criminalului din 1944. Însă cum era posibil aşa ceva? La un an după execuţia lui Ion Rîmaru, la IML a ajuns cadavrul unui bărbat care căzuse din tren, iar ampentele decedatului erau aceleaşi ca ale criminalului din 1944. Cel de pe masa legiştilor era Florea Rîmaru, tatăl celui mai cunoscut criminal din istoria Bucureştiului.

 Ion Rîmaru a fost acuzat de trei omoruri deosebit de grave, un omor calificat, şase tentative de omor, cinci violuri, o tentativă de viol şi mai multe furturi şi tâlhării. Deşi autorităţile şi-au dat seama că au de-a face cu un criminal în serie, Rîmaru a acţionat nestingherit o bună perioadă de timp, până când a uitat la locul unei crime o adeverinţă medicală. Poliţiştii l-au găsit şi au aflat că era student la Facultatea de Medicină Veterinră. Şi-a recunoscut faptele şi a fost condamnat la moarte, iar ultimele sale cuvinte, înainte să fie executat, s-au dovedit a fi adevărate. "Chemaţi-l pe tata! El este de vină!".