Organizarea unei firme în funcţie de ierarhie este necesară pentru o funcţionare propice, această structură numindu-se organigramă.
În organigramă sunt redate toate detaliile organizării unei firme, de la relaţiile dintre şefii de departamente, până la legăturile dintre departamente.
De aceea, angajările nu se fac neapărat în funcţie de organigramă, această schemă putând fi modificată ori de câte ori este nevoie, atunci când sunt aduşi oameni noi în cadrul companiei. Avantajele folosirii unei astfel de reprezentări grafice sunt mari, în primul rând datorită faptului că clarifică foarte bine raporturile între funcţiile de conducere, dar şi dintre departamente.
În momentul în care se stabileşte organigrama unei firme, trebuie să se ţină cont de elementele structurii organizatorice, care sunt aria de control, delegarea de autoritate, departamentele, posturile, nivelurile ierarhice şi relaţiile organizatorice. Există trei tipuri mari de organigrame:
1. În organigrama pe verticală, vârful piramidei este reprezentat de directorul sau proprietarul companiei, care are angajaţii organizaţi pe departamente.
2. În organigrama pe orizontală, şefii de departamente primesc mână liberă din partea directorului sau proprietarului. Această independenţă poate aduce beneficii mari unei companii, iar acest tip de organizare este din ce în ce mai întâlnit în cadrul firmelor.
3. Organigrama matrice este un hibrid între organigrama pe verticală şi orgaanigrama pe orizontală. Autoritatea nu este principiul de bază în această schemă, folosită în special de firmele în care angajaţii de la toate departamentele lucrează la proiecte comune.