Sărbătorile de iarnă se apropie cu pași repezi, astfel că românii abia așteaptă să primească în casele lor cetele de colindători, care aduc vestea Nașterii Domnului. Mersul cu Steaua este un obicei vechi, care s-a păstrat mai mult la sat, din generație în generație, însă oricine se bucură atunci când aude glasuri de colidători în prag de sărbătoare.
Mersul cu Steaua este un obicei vechi de care se ține cont în preajma sărbătorilor de iarnă și care amintește de steaua care a vestit Nașterea Domnului și i-a călăuzit pe cei trei magi în Betleem.
În urma mersului cu Steaua, copiii strâng dulciuri și bănuți de la cei pe care îi colindă. Cântecele despre stea provin din literatura bizantină ortodoxă, din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, unele din literatura Calvină, și multe dintre ele din tradițiile locale.
Citește și: Cât costă un brad de Crăciun în piețele din București în 2023?
Potrivit tradiției, imediat ce se lasă seara în Ajunul Crăciunului, copiii se pregătesc să meargă cu steaua din casă în casă, pentru a vesti Nașterea lui Iisus Hristos.
În trecut, copiii de toate vârstele mergeau cu Steaua îmbrăcați în costume populare, în magi sau alte personaje biblice care au fost prezente în momentul nașterii lui Iisus Hristos. Acest obicei nu mai este la fel de popular acum, însă în anumite zone ale țării este păstrat cu sfințenie, pentru ca sărbătoarea Crăciunului să fie plină de bucurie și smerenie.
Citește și: Lista patinoarelor deschise din București: Cât costă biletul de intrare și închirierea patinelor
„Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua strălucește
Și lumii vestește
Și lumii vestește
Ca astăzi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naște pe Mesia
Naște pe Mesia
Magii cum zăriră
Steaua și porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază
Pe Hristos să-l vază
Și dacă porniră
Îndată-L găsiră
La Dânsul intrară
Și se închinară
Și se închinară
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Ducând fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare
Care bucurie
Și aici sa fie
De la tinerețe
Pân-la bătrânețe
Pân-la bătrânețe