• Aiud 95.2
  • Alba-Iulia 99.7
  • Bacău 88.8
  • Bârlad 104.9
  • Bistrița 97.3
  • Botoșani 91.1
  • Brașov 91.9
  • București 88.0
  • Buzău 96.7
  • Câmpeni 96.2
  • Câmpina 88.6
  • Cluj-Napoca 101.5
  • Constanța 96.9
  • Craiova 92.0
  • Focșani 95.3
  • Piatra Neamț 102.3
  • Ploiești 88.3
  • Râșnov 104.5
  • Sibiu 88.4
  • Sinaia 103.6
  • Tg. Mureș 106.4
  • Timișoara 93.9
  • Tulcea 91.4
Stiri

Cele mai frecvente opt greșeli gramaticale din limba română

Cele mai frecvente opt greșeli gramaticale din limba română
[Sursa foto: Facebook ]
Unele greşeli gramaticale au devenit atât de frecvente, încât s-au întipărit în conştiinţa românilor drept forme corecte.

 Este purul adevărat, foarte mulţi români nu cunosc la perfecţie şi nu vorbesc corect limba română. Frecvent, sunt folosite foarte multe greşeli gramaticale în limbajul uzual.

Cele mai frecvente greşeli gramaticale din limba română

 Foarte multe persoane renunţă la prepoziţia "pe", atunci când nu este cazul. "Fata care am văzut-o" este exemplul negativ. Forma corectă este "Fata pe care am văzut-o".

 O altă greşeală des întâlnită în vocabularul românilor este folosirea formei de condiţional optativ a verbului "a plăcea".

"Mi-ar place să te văd" este forma greşită. Corect este "mi-ar plăcea să te văd".

  Rămânem la capitolul verbe, unde se face frecvent confuzie între "a vrea" şi "a voi". Cele două cuvinte exprimă aceeaşi idee, dar greşeala apare la indicativ, timpul imperfect. Multe persoane folosesc expresia "Eu vroiam să mergem la plimbare", care este total greşită, în loc de "eu voiam să mergem la plimbare". Formele corecte sunt eu vream/voiam, tu voiai (mai rar – vreai), el vrea/voia, noi vream/voiam, voi vreați/voiați, ei vreau/voiau. 

Cele mai frecvente opt greșeli gramaticale din limba română

 Adverbul "decât" este de asemenea folosit în mod greşit de foarte multe ori. "Decât" nu poate înlocui adverbele "doar" sau "numai" doar în construcţiile negative. De exemplu, "nu am decât zece minute libere". Este incorect să spunem "am decât zece minute libere".

 Cuvintele "datorită" şi "din cauza" bagă în ceaţă tot mai mult români. "Datorită" este folosit doar în cazul în acre ne referim la un eveniment pozitiv, ca de exemplu "Datorită ţie sunt mai bun".

În schimb, "din cauza" exprimă efectul unei acţiuni negative, ca de exemplu "Am pierdut autobuzul din cauza ta".

 Formele de imperativ negativ ale verbelor "a zice" şi "a face" sunt de asemenea folosite greşit în mod frecvent. Formele incorecte sunt "Nu zi cu voce tare" şi "Nu fă mizerie", în timp ce formele corecte sunt "Nu zice cu voce tare" şi "nu face mizerie".

 Un alt verb folosit greşit este "a cădea".

Sunt multe persoane care folosesc expresii de genul "Dacă nu eşti atent, vei cade de pe bicicletă". Forma corectă este "dacă nu eşti atent, vei cădea de pe bicicletă". 

 O altă greşeală imensă este folosirea virgulei între subiect şi predicat. Aceasta este o regulă elementară a gramaticii, de care foarte mulţi au uitat însă.