Cine va câștiga Premiul Nobel pentru Chimie 2024? Materialele inovatoare și inteligența artificială, în topul favoriților

Astăzi, la Stockholm, va fi anunțat laureatul Premiului Nobel pentru Chimie 2024, iar în cursa pentru prestigiosul titlu se află mai mulți cercetători de renume mondial, a căror activitate s-a concentrat pe inovații de ultimă oră. Printre domeniile considerate favorite se numără elaborarea de noi materiale chimice și utilizarea inteligenței artificiale (AI) în cercetare, două direcții care au revoluționat recent științele chimice și au atras atenția comunității științifice internaționale.

Cine va câștiga Premiul Nobel pentru Chimie 2024

Premiul este cel de-al treilea decernat în cadrul sezonului Nobel, după anunțarea Premiului Nobel pentru Fizică, care a fost acordat ieri cercetătorilor Geoffrey Hinton și John Hopfield pentru contribuțiile lor cruciale la dezvoltarea inteligenței artificiale. Acest succes al tehnologiei AI revine, de altfel, și în discuțiile din jurul Premiului Nobel pentru Chimie, unde se remarcă lucrările cercetătorilor care au utilizat AI în domeniul biochimiei. Printre numele vehiculate în cercurile științifice se numără John M.

Jumper și Demis Hassabis, directorul și cofondatorul Google DeepMind, care ar putea primi acest premiu pentru dezvoltarea modelului AI Alphafold. Acest sistem revoluționar folosește inteligența artificială pentru a prezice structura tridimensională a proteinelor, pe baza secvenței aminoacizilor acestora, o realizare considerată o piatră de hotar în biologia structurală. Deși acest proiect a fost deja distins cu premiul Lasker în 2023, experții consideră că ar fi un succes notabil și pentru Nobel. Totuși, David Pendlebury, director al firmei Clarivate, care anticipează câștigătorii premiilor Nobel pe baza citațiilor din publicațiile științifice, menționează că, deși cercetările lor sunt extrem de influente, ar fi neobișnuit ca o lucrare publicată în 2021 să fie premiată atât de curând. Un alt favorit al acestui an este profesorul american-jordanian Omar Yaghi, de la Universitatea California, Berkeley, recunoscut pentru cercetările sale asupra rețelelor metal-organice (MON). Aceste materiale poroase sunt capabile să absoarbă gaze periculoase, deschizând noi posibilități pentru protecția mediului și tehnologiile verzi. Produse bazate pe aceste materiale sunt deja disponibile pe piață, iar pentru Lars Brostrom, jurnalist științific, cercetările sale sunt demne de un Premiu Nobel.

Citește și: Inventatorii vaccinului anti-Covid, Katalin Karikó şi Drew Weissman au luat premiul Nobel pentru Medicină

Materialele inovatoare și inteligența artificială, în topul favoriților

În competiție se află și cercetători de talie mondială precum japonezii Susumu Kitagawa și Makoto Fujita, pionieri ai tehnologiei MON, și biochimistul americano-taiwanez Chi-Huey Wong, renumit pentru metodele biochimice inovatoare folosite în industria farmaceutică. Robert Langer, cercetător american și unul dintre cei mai citați oameni de știință din lume, este un alt nume important, cunoscut pentru dezvoltarea metodelor de administrare a medicamentelor.

Nu poate fi trecut cu vederea nici Karl Deisseroth, specialist în bioinginerie și psihiatru, a cărui cercetare în optogenetică a deschis calea către noi tehnici de investigare a creierului, permițând neuronilor să fie controlați cu ajutorul luminii. O realizare notabilă sub conducerea sa a fost obținerea unui creier de șoarece complet transparent, un pas crucial în înțelegerea funcționării creierului. O altă posibilă surpriză ar putea veni din partea cercetătorilor Roberto Car și Michele Parrinello, a căror metodă „Car-Parrinello” este folosită pentru a calcula dinamica moleculară, o tehnică esențială în simulările chimice complexe.

În domeniul biologiei sintetice, James J. Collins, Michael Elowitz și Stanislas Leibler sunt nume importante pentru contribuțiile lor la dezvoltarea „circuite genetice sintetice”, ce au deschis drumul unei noi ramuri a științei. Zhenan Bao, profesor de inginerie chimică la Universitatea Stanford, este o altă candidată menționată în repetate rânduri. Aceasta a revoluționat domeniul cu dezvoltarea unei „piele electronice”, care poate reproduce simțul tactil cu ajutorul unor tranzistori integrați într-o peliculă ultra-subțire, tehnologie cu aplicații multiple în robotică și medicină. Premiul Nobel pentru Chimie, acordat încă din 1901, onorează contribuțiile care au avut un impact semnificativ asupra umanității, conform dorinței fondatorului său, Alfred Nobel. În ciuda progreselor notabile din ultimele decenii, premiul a fost adesea criticat pentru lipsa diversității, doar opt femei fiind laureate până în prezent, dintr-un total de 114 câștigători. În 2023, premiul a fost acordat cercetătorilor Moungi Bawendi, Louis Brus și Alexei Ekimov pentru lucrările lor asupra punctelor cuantice, nanoparticule ce au revoluționat tehnologia LED-urilor și a televizoarelor, având, totodată, aplicații medicale în ghidarea chirurgicală. Sezonul Nobel continuă cu decernarea Premiului Nobel pentru Literatură joi, urmat de cel pentru Pace, vineri, la Oslo. Luni, 14 octombrie, va fi anunțat laureatul Premiului Nobel pentru Economie, încheind astfel o săptămână dedicată celebrării celor mai mari realizări din diverse domenii ale științei și culturii. Premiul, care include și un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 920.000 de euro), va fi împărțit între laureați, dacă va fi cazul.

Citește și: A murit fizicianul Peter Higgs, laureatul Nobelului în 2013, părintele ”particulei lui Dumnezeu”