Cum funcționează gaslighting-ul și de ce reușesc unii oameni să ne facă să ne îndoim de realitate?

Gaslighting-ul este o formă de abuz psihologic prin care o persoană determină pe cineva să-și pună la îndoială sănătatea mintală, amintirile sau percepția asupra realității. Victimele acestui fenomen sunt alimentate permanent cu informații false, se simt confuze, anxioase sau incapabile să aibă încredere în ele. Termenul de gaslighting a devenit din ce în ce mai cunoscut în ultima perioadă, iar multe persoane sunt curioase să afle cum funcționează, dar și cum se pot feri de astfel de situații.

Citește și: Kate Middleton caută tratament pentru cancer în altă țară? Afirmația care aruncă o umbră neagră asupra familiei regale

Cum funcționează gaslighting-ul?

Termenul de gaslighting provine de la o piesă de teatru, care a avut premiera în 1938 și a fost ecranizată în 1944. ”Gaslight” spune poveste unui bărbat care își manipulează soția, astfel încât aceasta să creadă că a înnebunit.

Cu toate acestea, gaslighting -ul nu apare doar în relațiile amoroase, ci și în cele profesionale sau în relația părinte-copil.

În relațiile de cuplu, manipularea de tip gazlighting începe treptat. Persoana abuzivă câștigă încrederea partenerului său, uneori cu o perioadă inițială fericită și liniștită, care nu indică un comportament abuziv. Apoi, persoana respectivă începe să sugereze că partenerul nu este de încredere, că este uituc sau că este instabil din punct de vedere mental.

În timp, acest lucru le poate determina pe victime să se îndoiască de ele și să creadă că partenerul lor ar putea avea dreptate. Cu cât acest lucru se întâmplă mai des, cu atât mai multă putere și influență are persoana abuzivă. Ulterior, victima devine nesigură și începe să se bazeze pe partener pentru a lua decizii, precum și pentru a-și aminti lucruri. Acest aspect face ca victima să simtă că nu poate părăsi relația.

Potrivit medicalnewstoday.com, gaslighting-ul poate lua diverse forme:

• O persoană pune la îndoială memoria altei persoane. Aceasta poate spune lucruri precum: „Ești sigur de asta? Ai o memorie proastă” sau «Cred că uiți ce s-a întâmplat cu adevărat».
• O persoană se preface că nu înțelege conversația sau refuză să asculte pentru a face o altă persoană să se îndoiască de ea însăși. De exemplu, ar putea spune: „Acum doar mă încurci” sau „Nu știu despre ce vorbești”.
• O persoană minimalizează sau nu ia în considerare ceea ce simte altcineva. Aceasta o poate acuza că este „prea sensibilă” sau că reacționează exagerat;
• O persoană refuză să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Aceasta poate face acest lucru pretinzând că uită ce s-a întâmplat, spunând că nu a făcut-o sau dând vina pe altcineva pentru comportamentul ei.
• O persoană schimbă direcția în care se îndreaptă o discuție punând la îndoială credibilitatea celeilalte persoane. De exemplu, ar putea spune: „Sunt doar prostii pe care le-ai citit pe internet. Nu este real”.
• O persoană folosește în mod intenționat stereotipuri negative cu privire la sexul, rasa, etnia, sexualitatea, naționalitatea sau vârsta cuiva. De exemplu, aceasta poate spune că nimeni nu va crede o femeie dacă va raporta un abuz.

Citește și: Imagini inedite din casa Sofiei Vicoveanca. Apartamentul solistei este încadrat la clasa întâi de risc seismic: "Este pericol"

Cum să recunoști gaslighting-ul?

Unele persoane își dau seama cu greu că se confruntă cu gaslighting-ul. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că ele încep să aibă prea multă încredere în persoana abuzivă sau se gândesc că ele sunt cele care fac ceva greșit de fapt. De exemplu, acestea pot crede că au o memorie slabă, că sunt hipersensibile sau că au interpretat greșit o situație. În timp, gaslighting-ul poate duce la probleme serioase, de la apariția anxietății, la depresie și traume psihologice.

Semnele care indică faptul că o persoană se confruntă cu gaslighting-ul sunt următoarele:

• apare sentimentul de nesiguranță;
• se întreabă frecvent dacă își amintește lucrurile corect;
• apare credința că este irațională sau „nebună”;
• apare sentimentul de incompetență, neîncredere sau inutilitate;
• își cere scuze în mod constant față de persoana abuzivă;
• apără comportamentul persoanei abuzive în fața celorlalți;
• devine retrasă;
• se bazează pe persoana abuzivă pentru a-și aminti lucruri.

Cei care își dau seama, totuși, că se confruntă cu gaslighting-ul ar trebui să se distanțeze cât mai repede de persoana abuzivă. În unele cazuri, aceștia reușesc să iasă din situația discutând cu apropiații, însă sunt și persoane care decid să meargă la terapie pentru a beneficia de ajutorul unui specialist.