- Aiud 95.2
- Alba-Iulia 99.7
- Bacău 88.8
- Bârlad 104.9
- Bistrița 97.3
- Botoșani 91.1
- Brașov 91.9
- București 88.0
- Buzău 96.7
- Câmpeni 96.2
- Câmpina 88.6
- Cluj-Napoca 101.5
- Constanța 96.9
- Craiova 92.0
- Focșani 95.3
- Piatra Neamț 102.3
- Ploiești 88.3
- Râșnov 104.5
- Sibiu 88.4
- Sinaia 103.6
- Tg. Mureș 106.4
- Timișoara 93.9
- Tulcea 91.4
Deși verbul „a avea” este folosit foarte des în limba română, multe persoane întâmpină dificultăți în cazul formei de la modul conjunctiv, timpul prezent. De-a lungul timpului au apărut mai multe variante ale acesteia, însă numai una este corectă. Pentru cei care se întreabă cum se zice corect „să aibă” sau „să aibe”, explicația este mai jos.
Citește și: Cum se scrie corect: Dragele mele sau dragile mele?
„Să aibă” sau „Să aibe”. Care este forma corectă?
Mulți români întâmpină dificultăți atunci când trebuie să folosească forma de conjuncțiv prezent, persoana a II-a, singular a verbului „a avea”. Unii dintre ei folosesc forma „să aibă”, în timp ce alții aleg forma „să aibe”. Cu toate acestea, numai una dintre ele este corectă și aceea este „să aibă”.
Modul conjunctiv exprimă o acțiune posibilă, realizabilă și poate fi recunoscut foarte ușor datorită conjuncției „să”, care se află în componența verbului.
Citește și: Cum se spune corect: Care este pluralul cuvântului "ciocolată"?
Conjugarea verbului „a avea”
Pentru a fi mai clar cum se scrie „Să aibă” sau „Să aibe”, poți verifica aici care este conjugarea verbului „a avea”:
Infinitiv: avea
Participiu: avut
Gerunziu: având
Imperativ persoana a doua: singular- ai, plural- aveți, singular negativ- nu avea, plural negativ- nu aveți;
Prezent: eu am, tu ai, el/ea are, noi avem, voi aveți, ei/ele au;
Conjunctiv Prezent: eu (să) am, tu (să) ai, el/ea (să) aibă, noi (să) avem, voi (să) aveți, ei/ele (să) aibă;
Imperfect: eu aveam, tu aveai, el/ea avea, noi aveam, voi aveați, ei/ele aveau;
Perfect Simplu: eu avui, tu avuși, el/ea avu, noi avurăm, voi avurăți, ei/ele avură;
Mai Mult Ca Perfectul: eu avusesem, tu avuseseși, el/ea avusese, noi avuseserăm, voi avuseserăți, ei/ele avuseseră;
Conjunctiv Perfect: eu să fi avut, tu să fi avut, el/ea să fi avut, noi să fi avut, voi să fi avut, ei/ele să fi avut;
Condițional Prezent: eu aș avea, tu ai avea, el/ea ar avea, noi am avea, voi ați avea, ei/ele ar avea;
Condițional Perfect: eu aș fi avut, tu ai fi avut, el/ea ar fi avut, noi am fi avut, voi ați fi avut, ei/ele ar fi avut;
Perfectul Compus: eu am avut, tu ai avut, el/ea a avut, noi am avut, voi ați avut, ei/ele au avut;
Viitor: eu voi avea, tu vei avea, el/ea va avea, noi vom avea, voi veți avea, ei/ele vor avea;
Viitor Anterior: eu voi fi avut, tu vei fi avut, el/ea va fi avut, noi vom fi avut, voi veți fi avut, ei/ele vor fi avut;