"De aici a pornit o întreagă poveste". Ies la iveală noi detalii despre relația dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși

Faptul că Maria Tănase și Constantin Brâncuși, două dintre cele mai mari personalități ale României, s-au îndrăgostit nebunește de la prima vedere a aprins imaginația oamenilor. Amândoi cu viziuni proprii asupra artei și muzicii, țăranul născut la Hobița și fetița ridicată din colbul mahalalei Cărămidarilor au imprimat în inimile noastre, dincoace de vechile invidii și răutăți, inegalabilul sentiment al mândriei. Recent, Doina Lemny, istoric de artă, a cercetat viața și opera lui Constantin Brâncuși. Fiind adorat de femei datorită șarmului său, el a trăit de-a lungul anilor numeroase povești de dragoste, iar una dintre cele mai cunoscute este cu faimoasa Maria Tănase, „Edith Piaf a României”, care era cu 37 de

Adevărul despre relația dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși

S-a scris mult despre iubirea lor, însă nu întotdeauna adevărul. Istoricul de artă susține că povestea legăturii amoroase dintre marele sculptor și solistă ar fi pornit de la avocatul și scriitorul Petre Pandrea, spunând că întâlnirea dintre cei doi a avut loc în 1937. În realitate, artista a fost la Paris în 1939, la Expoziția Universală, la pavilionul României, unde s-au fotografiat.

“Legendele sunt frumoase, dar uneori sunt dăunătoare. Brâncuşi a cunoscut-o o singură dată pe Maria Tănase, în 1939, şi este un document la Biblioteca Academiei Române în care el este fotografiat alături de Maria Tănase. Maria Tănase a fost în 1939 la Expoziţia Universală la pavilionul României, unde s-a dus şi ea cum ne ducem şi noi la Pavilionul României şi s-au fotografiat.

Citește și: "Este responsabil de declarații și acuze nedemne de un solist care se vrea profesionist și angajat al unei instituții de cultură". Niculina Stoican reacționează în fața declarațiilor lui Cristian Bănățeanu

"Petre Pandrea spune că s-au iubit în atelier la Brâncuşi în 1937, la Expoziţia Universală de la Paris. Or, Maria Tănase nu a fost în 1937 la Paris. Deci legenda s-a legat din nişte poveşti spuse aşa… Sigur că ne place să spunem că două staruri s-au iubit”, a spus istoricul la Centrul Brâncuşi din Craiova, în cadrul conferinței “Brâncuşi: incursiune în opera şi viaţa artistului”,

Cântăreața a vorbit despre întâlnirea cu Constantin Brâncuși într-un interviu acordat în trenul spre Târgu Jiu, în anul 1962, jurnalistei Rodica Florea: „Era fermecător! Lui nea Costache i-am cântat în atelierul de la New York. Într-un târziu, trecând prin multe cântece, a adormit. A venit războiul și nu l-am mai întâlnit ca să-l adorm din nou în cântec. Dar la Gorj este prezent în opera lui și-l iert că nu s-a întors, căci traversa pusă de profani peste «Sărutul» din zăvoi ca să-i împlinească opera l-a apăsat pe suflet și l-a rupt de țară. «Columna» – cum i-au denumit-o țăranii, «Scara nesfârșită» – îl poartă către infinit. Opera sa «Sărutul» are tandrețea oltenească, iar „Coloana Infinitului” e zborul sufletului său. «Masa tăcerii» din zăvoiul de pe Jiu reprezintă masa la care artistul își ospăta prietenii în atelierul său.”

Citește și: Cine este Daria Navalnaya, fiica lui Aleksei Navalnîi: "L-am întrebat cum se simte. A fost îngrozitor! Tatăl meu este un supererou”

Constantin Brâncuşi şi muzele sale

Doina Lemny a mai vorbit despre mâncarea românească pe care marele sculptor o pregătea la Paris, dar şi despre muzele sale, delicateţea acestuia faţă de femei şi relaţiile de dragoste: Brâncuşi spunea că pregăteşte cine româneşti şi toată lumea care se ducea spunea "mergem la Brâncuşi să mâncăm mâncare românească". "Singura mâncare românească era mămăliga, dar făcea o costiţă de miel pe care turna mujdei de usturoi. Sigur, era mâncare românească. Şi cu aşa-zisa şampanie, un vin şpriţat. Acestea sunt anecdote care îmbogăţesc personajul lui Brâncuşi, pentru că Brâncuşi era un mare actor. Ultimul capitol- relaţiile lui cu femeile; am scris o carte, "Brâncuşi şi muzele sale"Este un proiect pe care îl am în minte de multă vreme, dar e foarte greu de realizat pentru că e foarte sensibil. Am citit foarte mult din perioada aceasta anii 20-30, Lost Generation. El juca rolul de ţăran român, dar a intrat în mediul acesta de Lost Generation(...) A lăsat o corespondenţă bogată cu toate femeile care i-au scris, nu a aruncat nimic.A făcut un proiect de carte de dragoste cu singura femeie cu care dorea să se căsătorească. Brâncuşi era un bărbat foarte atrăgător, nu era de o frumuseţe de Hollywood, dar era de un şarm deosebit, cu nişte ochi vioi(...). Am vrut să reiasă din cartea mea pudoarea lui Brâncuşi, secretul lui Brâncuşi şi delicateţea faţă de femei. El a fost adulat de femei, dar nu le-a respins în modul cel mai brutal. În cuvântul muză am integrat aceste două noţiuni: muza inspiratoare şi muza protectoare".