Mihai Eminescu, poetul național al românilor, a murit pe data de 15 iunie 1889 în casa de sănătate a medicului Alexandru Șuțu, din București. La momentul respectiv, cauza oficială a decesului a fost sifilisul, o boală cu care celebrul poet s-a confruntat în ultimii 6 ani de viață.
Citește și: 15 ianuarie 2024- Ziua lui Mihai Eminescu: Spectacole și expoziții în toată țara
Mihai Eminescu s-a născut la data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani, și a fost al unsprezecelea copil al lui Gheorghe Eminovici și al soției sale, Raluca. Marele poet a publicat prima sa poezie la vârsta de 16 ani, intitulată „De-aș avea”, în revista Familia, iar la vârsta de 19 ani a plecat să studieze la Viena. Iosif Vulcan, directorul revistei a fost cel care i-a modificat numele, înlăturând sufixul slavon „ici” și transformându-l în Eminescu.
Poetul „nepereche” al românilor a făcut parte din societatea literară Junimea și a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”, ziarul oficial al Partidului Conservator. La data de 15 iunie 1889, Mihai Eminescu s-a stins din viață în sanatoriul doctorului Șuțu, în jurul orei 4 dimineața, iar pe data de 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei, la Cimitirul Bellu, din Capitală. Anul acesta se împlinesc 174 de ani de la nașterea marelui poet.
Citește și: 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu: Șapte poezii minunate scrise de marele poet
După decesul poetului Mihai Eminescu, s-a stabilit că o posibilă cauză ar fi sifilisul, boală de care a suferit în ultimii săi ani de viață. Sifilisul este o infecție bacteriană, cu transmitere sexuală, care netratată corespunzător poate duce la o serie de complicații grave, și poate cauza chiar și decesul, așa cum s-a spus că s-ar fi întâmplat și în cazul lui Eminescu.
Cu toate acestea, la mai bine de o sută de ani de la moartea poetului, medicii reuniți pentru a elucida condițiile suspecte în care s-a stins din viață poetul, au concluzionat că acesta ar fi decedat, de fapt, intoxicat cu mercur. Clorura de mercur era utilizată în tratarea diferitelor afecțiuni la sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales în tratarea sifilisului. Deși în Europa s-a renunțat la această practică din cauza toxicității, în spitalele din România se continua tratamentul cu mercur.
În anul 2017, a fost dat un verdict în cazul morții lui Mihai Eminescu, în cadrul unei conferințe științifice. După ce s-au analizat condițiile în care a fost tratat celebrul poet, medicii au susținut că acesta a fost victima unui caz de malpraxis. În ultimele luni de viață, lui Eminescu i-a fost administrat intravenos clorură de mercur, în casa de sănătate a lui Alexandru Șuțu, astfel că aceasta este cauza stopului cardiac, ce i-a provoca moartea, la vârsta de doar 39 de ani.