Dimineața pe doi cu Greeg și Cernat| 21 iunie 2023: Ziua Internaţională a Selfie-ului. Când a fost făcută prima poză

Astăzi este Ziua Națională a Selfie-ului! Suntem încurajați să facem selfie-uri creative și să le distribuim pe rețelele sociale. Pentru majoritatea oamenilor selfie-urile reprezintă o modalitate de a-şi documenta schimbările de-a lungul anilor, dar şi de promovarea a propriei imagini, în scopuri diverse. Aceasta are, însă, un preţ, deoarece selfie-urile nu reflectă întotdeauna realitatea, iar obiceiul de a realiza şi publica pe internet astfel de fotografii poate să ducă la narcisism, dependenţă şi, potrivit unor studii, chiar şi la depresie şi anxietate, în cazul în care demersul izvorât din dorinţa de apreciere şi din nevoia respectivei persoane de a se face remarcată nu are rezultatul scontat. 

Selfie-urile sunt astăzi un pilon cultural

Popularitatea tot mai mare a selfie-urilor a schimbat modul în care smartphone-urile au fost proiectate, punând un accent mai mare pe calitatea camerelor frontale. Astăzi, aproape fiecare întâlnire socială este urmată de un selfie, într-un fel sau altul. În timp ce selfie-urile au fost denigrate pentru mult timp ca un semn al insolității și al egocentrării, ele sunt o formă de autoexprimare care poate fi considerată o artă valabilă în sine.

Așa că fii liber și fă un selfie în această Zi Națională a Selfie-ului . 

Când a fost făcut primul selfie

Prima persoană căreia i-a venit ideea să-și facă o fotografie a fost Robert Cornelius și s-a întâmplat acest lucru cu aproape 200 de ani în urmă! Robert Cornelius nu a fost un fotograf, el se ocupa cu argintarea și lustruirea metalelor în atelierul tatălui său de confecționare a candelabrelor și lămpilor.

Dar în 1839, maestrul a primit o comandă neobișnuită: să îmbunătățească placa argintată pentru daghereotip, și anume acest moment a devenit punctul de cotitură în opera sa. Datorită experienței sale de lucru cu metalele și pasiunii sale pentru chimie, Robert a reușit să creeze o placă care a redus timpul de expunere de la 20 de minute la 1 minut. Acest lucru a dus la crearea unui portret destul de clar, care a pus bazele unei noi etape în istoria portretelor fotografice.

Citește și: Dimineața pe doi cu Greeg și Cernat| O mamă şi cei trei copii ai săi au ajuns la spital, după ce ar fi mâncat mai multe jeleuri cu canabis. Dulciurile ar fi fost făcute cadou de un prieten de familie

3 efecte negative ale selfie-ului explicate de psihologul Lenke Iuhoș

Selfie-iștii sunt mai narcisiști și mai puțin empatici.

“Bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, printre cei care postează o mulțime de selfie-uri, există un număr mai mare de personalități narcisiste, adică extrem de auto-iubitoare și auto-centrate, dar și indivizi care prezintă trăsături psihopatice, care tind să acționeze impulsiv, fără empatie. Selfie-ul nu este o cauza a acestor trăsături, ci un efect, o exprimare a acestor trăsături de personalitate”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

Selfie-urile obsesiv-compulsive sunt strigăte de ajutor.  “Selfie-ul oferă o oportunitate de neegalat de a observa strigătul la timp al adolescenților. Mulți tineri încearcă să atragă atenția asupra lor prin poze bine alese, deoarece nu sunt în măsură să facă acest lucru în viața reală. Dintr-o poză se pot extrage multe informaţii, care prin vorbe nu se pot spune – poziţia, haine, locaţie etc. Toate aceste elemente vor să anunțe despre ei un anume statut social, chiar dacă de cele mai multe ori este unul contrafăcut, aspirațional. Cu toate acestea, selfie-urile obsesiv-compulsive – câte 3-4-10 pe zi, sunt adevărate strigăte de ajutor, iar părinții trebuie să fie foarte atenți la aceste comportamente disfuncționale, deoarece lipsa de acceptare socială poate genera și stări serioase de depresie ”, declară psihologul Lenke Iuhoș.

Citește și: Dimineața pe doi cu Greeg și Cernat|Naufragiul din Grecia, cea mai mare tragedie din istorie: "Ei nu îi trimit în Europa, ci îi trimit spre moarte". 78 de victime și aproximativ 500 de oameni dispăruți

Selfie-ul nu ne ajută să ne facem prieteni, din contră.  “Cu toate că scopul aparent este o mai bună interacțiune socială, fenomenul selfie este, paradoxal, un boomerang al interacțiunilor sociale, un mijloc prin care vom ține oamenii la distanță. Aproape de fiecare dată, selfie-ul construiește o imagine distorsionată despre noi, deoarece dorește să scoată exagerat în lumină numai aspectele noastre pozitive, iar în cazul unor interacțiuni față în față, oamenii vor constata că imaginea pe care și-au făcut-o despre noi este eronată, iar numărul defectelor depăsește net numărul aspectelor pozitive pe care noi încercăm să le promovăm pe internet. Astfel, selfie-ul exagerat, o imagine bombastică pe care încercăm să ne-o construim pe termen lung în Social Media pot avea efecte total negative în ceea ce privește relațiile noastre sociale în lumea reală”, a mai adăugat psihologul Lenke Iuhoș.