Irina Rimes, cântăreața care s-a remarcat prin mesajul pieselor sale și creativitatea ei, se laudă cu o familie model. Vedeta povesteşte că părinții săi au avut grijă întotdeauna ca atât ei, cât şi fratelui său, să nu le lipsească nimic şi au primit întotdeauna încrederea şi libertatea de care au avut nevoie.
Din anii aceia în care trăia altfel, Irina Rimes spune că a învățat să aprecieze munca, să își păstreze valorile și să aprecieze tot ce primește bun în viață. Mereu vulnerabilă în muzica ei, artista a fost transparentă și în discuția sa cu Răzvan Exarhu. În cadrul podcastului "Ac de Siguranță", cântăreața din Republica Moldova a deschis un subiect sensibil, pe care nu îl mai detaliase public până acum.
"Bunica mea a avut o soartă destul de tragică, a fost o persoană foarte închisă, am amintiri destul de întunecoase cu ea, dar nu le văd ca pe ceva rău.
Dacă pui asta într-o imagine, acea imagine este foarte întunecoasă și în culori foarte sumbre, dar calde totuși. Părinții mei nu prea mă lasă să vorbesc despre chestia asta pentru că e un lucru tabu, eu nu văd ca pe ceva rău, cumva consider că am moștenit de la ea această adâncime, care nu e sănătoasă din punct de vedere mintal. În schimb, asta mă ajută foarte mult din punct de vedere creativ. Eu la un moment dat am scris o piesă care se numește" În palme", nu este cea mai tristă piesă pe care am scris-o, nici cea mai vulnerabilă, dar are un mesaj acolo.
Mama a ascultat piesa asta, am azuit-o cum avea glasul gâjâit, a plâns puțin. Mi-a zis că ce este în sufletul meu de am scris piesa asta. Atunci mi-am dat seama că mama mea începe să mă înțeleagă, până atunci era o prăpastie între minte și părinții mei. Eu am trăit într-o familie destul de conservatoare, care iubirea nu era pusă pe masă. Iubirea era ceva care se manifesta prin grijă, muncă, foarte multă muncă.
Grija era pentru viitor, nu neapărat pentru prezent. Eu nu știu dacă părinții mei au trăit în prezent.(...) dar acum se bucură când se uită la copilul lor pentru că văd rezultatul muncii, consideră că și-au atuns scopul", spune Irina Rimes.
Irina Rimes:" Bunica mea s-a sinucis. N-o să zic cum, pentru că real e foarte macabru ce s-a întâmplat"
Despre cariera sa se ştiu foarte multe lucruri, însă, fanii își doresc să o cunoască mai bine, astfel că a oferit povești emoționante, dar și extrem de dureoase din copilărie. Deşi a fost mereu o persoană discretă, Irina Rimes şi-a deschis sufletul în cadrul interviului și a vorbit despre destinul tragic al bunicii sale, una dintre cele mai influente persoane din copilăria ei.
"Bunica mea s-a sinucis. N-o să zic cum, pentru că real e foarte macabru ce s-a întâmplat. Eram copil. Eu am crescut cu bunica mea. Pe bunica mea tot Irina o cheamă și eu am primit numele de la ea. Acum înțelegi de ce părinților nu le place subiectul ăsta?. (...) Am simțit tot timpul că am o conexiune cu ea la nivel emoțional. M-a învățat multe lucruri, m-a învățat să cânt... am învățat multe cântece de la ea. Cântam cu ea în biserică. Țin minte că, la un moment dat, era o piesă "nouă", noi o știm, dar pentru ea era ultimul răcnet. "Doi ochi căprui". A auzit la radio piesa asta și a scris-o îm chirilică la ea în caiet. Și mi-a cântat-o o dată. La mine în cap a rămas foarte în ceață momentul ăsta, dar peste ani am găsit caietul și am văzut versurile scrise de mâna ei în chirilică. "Iubeam și eu cândva doi ochi căprui..." Vezi, asta e piesă recentă, dar pentru ea era muzica nouă. A vrut să se simtă mai tânără cântând ceva nou. Dar de la ea am învățat să cânt. N-am rămas cu toate, cred că am rămas cu două sau trei. E o piesă pe care și acum o cântăm eu cu părinții, când mergem cu colindul, e o piesă care se cântă de Paști. Eu nu știu de ce noi o cântăm de Crăciun", a adăuat Irina Rimes.