Joia Mare: Obiceiuri româneşti

Tradiţiile şi obiceiurile din Săptămâna Patimilor fac parte din cultura românilor. În fiecare an, credincioşii respectă aceste ritualuri, care dau o însemnătate şi mai mare acestei perioade. Iată care sunt obiceiurile din Joia Mare în România. 

Care sunt tradiţiile religioase din Joia Mare

În Săptămâna Patimilor, credincioşii refac în mod simbolic calea urmată de Iisus Hristos pentru mântuirea omului, iar săptămâna se încheie cu cel mai important eveniment creştinesc, Învierea Domnului.

Joia Mare mai este cunoscută şi ca Joia Neagră sau Joia celor 12 Denii. În această zi, sunt prăznuite patru evenimente: Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei, spălarea picioarelor apostolilor de către Iisus Hristos, rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi capturarea Mântuitorului. Toate aceste evenimente sunt înglobate în slujba de joi seară. Credincioşii obişnuiesc să meargă la biserică în această zi, în care procesiunea religioasă cuprinde Denia, Vecernia şi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Tradiţii populare în Joia Mare

După ce au terminat curăţenia şi treburile casnice, gospodinele încep să pregătească masa de Paşte. Conform tradiţiei din România, în Joia Mare se vopsesc ouăle şi se pregătesc cozonacii şi pasca. Se spune despre ouăle roşii că sunt păzesc gospodăriile, simbolizând viața eternă, fertilitatea, renașterea și norocul, dar şi sângele Mântuitorului.

Legenda spune că Fecioara Maria, care venise să îşi plângă fiul răstignit, a aşezat un coş cu ouă lângă cruce, iar acestea s-au înroşit de la sângele care curgea din rănile Mântuitorului.

Isus Hristos, văzând acest lucru, le-a transmis celor prezenţi: "De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi". Ouăle vopsite galben, verde şi albastru aduc bucuria primăverii, iar cele vopsite în negru amintesc de cei trecuţi în nefiinţă. 

În tradiţia populară se spune că este bine ca ouăle roşii care sunt duse la biserică să fie sfinţite să fie îngropate în grădină.

Acestea vor feri gospodăria de grindină şi de rele.  Coaja ouălelor folosite la pască nu trebuie aruncate, spune o altă tradiţie populară. Aceste se strângeau într-un bol, apoi erau aruncate în Sâmbăta Paştelui într-o apă curgătoare. Prin acest obicei, păsările din gospodărie erau protejate peste vară de prădătoare.

În Joia Mare se duce la biserică pâine, pentru a fi sfinţită şi stropită cu vin de către preoţi, care o vor împărţi apoi în noaptea de Înviere.

Tot în această zi se face ultima pomenire a morţilor din Postul Paştelui. Se spune că în noaptea se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc în vechile lor locuinţe, unde rămân până în prima sâmbătă înainte de Rusalii.