La mulţi ani, România! La mulţi ani, români! De ce se sărbătoreşte pe 1 Decembrie Ziua Naţională?

---

In articol:

• Ziua Naţională a României. De ce se sărbătoreşte pe 1 decembrie

---

 Românii au sărbătorit Ziua Naţională, de-a lungul istoriei, în patru date diferite. Din 1990, Ziua Naţională a României este celebrată în fiecare an pe 1 decembrie.

Ziua Naţională a României. De ce se sărbătoreşte pe 1 decembrie

 Ziua Naţională a României nu a fost întotdeauna pe 1 decembrie.

Între anii 1861 şi 1866, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, românii sărbătoreau Ziua Naţională pe 24 ianuarie. După abdicarea lui Cuza, data de 10 mai a fost stabilită ca Zi Naţională, pentru că pe 10 mai 1866 a intrat pentru prima dată în ţară Regele Carol I. Între 1969 şi 1947 data a rămas neschimbată, până la abdicarea forţată a Regelui Mihai I. Astfel, data de 23 august a devenit Zi Naţională şi a rămas până în 1990.

 După căderea regimului comunist, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 16 decembrie drept sărbătoare națională a României şi a hotărât pe 31 iulie 1990 ca ziua de 1 decembrie să devină sărbătoare națională. Acea lege nu a precizat însă şi ce semnficaţie are ziua de 1 decembrie pentru România.

 Deşi nu a fost explicat în lege acest lucru, alegerea zilei de 1 decembrie a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, în 1918. Unirea a fost votată în Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, pe 1 decembrie 1918. 

 " Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări. 

 Pe 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand.

Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Pe 10 septembrie 1919 a avut loc recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România, prin semnarea tratatului de la Saint Germain. Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Trianon, pe 4 iunie 1920.