După Florii urmează Săptămâna Mare, iar până în ziua de Paște, credincioșii vor avea grijă să respecte anumite tradiții și obiceiuri. Cu toate acestea, ei trebuie să țină cont și de ceea ce nu au voie să facă dacă vor să le meargă bine tot anul. Săptămâna Mare marchează momente importante din ultimele clipe de viață ale Mântuitorului, înainte să fie răstignit, iar cu această ocazie credincioșii merg la biserică pentru a participa la Denii și se străduiesc să fie mai buni cu cei din jur pentru a putea primi cu sufletul curat această mare sărbătoare. Iată ce nu au voie românii să facă în Săptămâna Patimilor.
Citește și: Cinci alimente care nu trebuie să lipsească în 2024 de pe masa de Paște
În Săptămâna premergătoare Paștelui, credincioșii au grijă să respecte anumite tradiții pentru a le merge bine tot anul. Totuși, există și lucruri care sunt interzise săptămâna aceasta, pentru cei care vor să se ferească de boli și de necazuri.
Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, astfel că gospodinele merg la biserică în această zi și împart colaci, vin, miere sau fructe. În Săptămâna Mare nu se consumă urzici sau oțet, deoarece Iisus Hristos a fost bătut cu urzici înainte să fie răstignit, iar atunci când a cerut apă i s-a oferit oțet.
De asemenea, nu este bine să te cerți cu cei din jur în Săptămâna Patimilor, deoarece riști să fii nefericit tot anul. Până de Paște, gospodinele pot face curățenie, însă nu trebuie să văruiască, deoarece acesta este semn de boală, ce va afecta membrii familiei, în următoarele luni. Agricultorii trebuie să amâne muncile câmpului, deoarece cei care vor semăna nu vor avea rod. În plus, în Vinerea Mare nu se sacrifică animale, nu se coase, nu se spală și nu se mai face curățenie.
Citește și: Elevii intră în vacanța de Paște pe 27 aprilie 2024? Când se întorc la școală?
„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător.
Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău.
Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale.
Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin”, este rugăciunea care se citește în Săptămâna Mare, potrivit doxologia.ro.