Mihai Leu: "Șansele mele de supravieţuire erau aproape de 0". Campionul la box şi raliu, primele declaraţii după ce a fost internat de urgenţă

La mai bine de 10 ani de când a fost diagnosticat cu cancer la colon, campionul la box şi raliu a trecut prin momente dureroase. Un om puternic din punct de vedere mental, dar și cu un organism care l-a ajutat în această luptă cu boala nemiloasă, Mihai Leu a dus-o bine până în luna mai a acestui an. Când, din nou, au apărut unele complicații severe din cauza cărora s-a internat abia acum, la Spitalul Fundeni din Capitală, iar șansele sale de supraviețuire erau foarte mici, însă a avut norocul să dea peste un doctor renumit care i-a salvat viața și a ținut să precizeze acest lucru prin intermediul unui

„Vă mulţumesc tuturor pentru gândurile bune şi că mi-aţi transmis energia voastră pozitivă. Din păcate, în urmă cu o lună, într-un spital privat din Bucureşti, la o banală înlocuire a unui stent la rinichi, am ajuns în situaţia în care şansele mele de supravieţuire erau aproape de 0. Familia a cerut transferul de urgenţă la Institutul Clinic Fundeni, iar acum sunt bine datorită domnului profesor Irinel Popescu şi al echipei sale.

View this post on Instagram

A post shared by Mihai Leu (@mihaileu1968)

Citește și: O tânără influenceriță s-a stins din viață după ce a suferit o reacție alergică severă la un eveniment: „A cerut să fie dusă la spital, dar i-au spus să aștepte să facă poze mai întâi”

Profesorul Irinel Popescu i-a salvat viața lui Mihai Leu: "E ste alături de mine în viață și în ring! Îmi vine greu să transpun în cuvinte emoțiile ce mă leagă de dumneavoastră"

În urmă cu trei ani, Mihai Leu și-a arătat recunoștința pentru medicul care i-a salvat viața, într-o postare emoționantă pe Facebook, în dreptul unei fotografii cu renumitul profesor: “D-l Prof.Dr.Irinel Popescu este alături de mine în viață și în ring! Îmi vine greu să transpun în cuvinte emoțiile ce mă leagă de dumneavoastră.

Citește și: Nepoata lui Elvis Presley, Riley Keogh vorbește pentru prima dată despre "blestemul" deceselor din familie