Moșii de iarnă 2025: Ce NU trebuie să dai de pomană sub nicio formă! Acest aliment aduce sărăcie și boli

Moșii de iarnă 2025 vine cu o serie de lucruri interzise. Sărbătoare este prima mare ocazie din an când Biserica Ortodoxă își îndreaptă rugăciunile către toți cei care au plecat din lumea aceasta, având un accent deosebit pe cei care nu mai sunt pomeniți. Totodată, moșii de iarnă reprezintă praznicul la care biserica îi pomenește și se roagă și pentru cei care au murit singuri, pentru cei care au murit fără lumânare sau pentru cei care au avut o moarte năpraznică și violentă.

Sărbătoarea de pe 22 februarie nu doar că oferă oportunitatea de a ne ruga pentru sufletele adormiților, dar este și un moment de meditație asupra propriei vieți și asupra trecerii neîntrerupte a timpului.

Ce se dă de pomană în Sâmbăta Morţilor

Tradiţia spune că, de Sâmbăta Morţilor, se obişnuieşte să se dea de pomană colivă, colaci, piftie, carne, sarmale, fructe și altele. Totuşi, în ultimii ani tradiţia a fost adaptată la ceea ce înseamnă epoca modernă.

Până la urmă, indiferent de ceea ce se dă de pomană, ofrandele trebuie să fie însoţite de lumânări, care, de asemenea, sunt sfinţite de preoţi, dar şi de un pomelnic pe care sunt trecute numele celor care au trecut la cele veşnice.

Citește și: Moşii de iarnă 2025. Ce trebuie să ştie creștinii ORTODOCȘI despre Sâmbăta Morţilor

Ce este interzis să dai de pomană în Sâmbăta Morților

Se pare că nu tot ceea ce dai de pomană în această zi îți va face și bine. În ziua de Sâmbăta Morților  este interzis să se dea de pomană băuturi alcoolice, cu excepția vinului, care are o semnificație religioasă profundă, reprezentând sângele lui Hristos. Printre cele mai importante alimente care se împart la Moșii de Iarnă se numără:

• Coliva – Preparat tradițional, realizat din grâu fiert, amestecat cu miere, zahăr, nucă și esențe aromate, simbolizând învierea și viața veșnică.
• Colacii – Pâini rotunde, simbolizând continuitatea vieții și comuniunea dintre cei vii și cei adormiți.
• Vasul cu mâncare – De obicei, gospodinele pregătesc sarmale, pilaf, fasole, carne sau pește, pe care le oferă în vase frumoase, cu linguri și furculițe.
• Vinul – Considerat un simbol al sângelui lui Hristos, vinul este oferit împreună cu coliva în timpul slujbei de pomenire.
• Fructe și dulciuri – Mere, pere, nuci, prăjituri de casă sau ciocolată sunt frecvent incluse în pachetele de pomană.
• Lumânări – Se aprind în memoria celor adormiți, simbolizând lumina și călăuzirea sufletelor către Dumnezeu.

Fiind o zi de reculegere și rugăciune, tradiția ortodoxă impune anumite restricții și interdicții pentru a respecta solemnitatea acestei sărbători. Printre lucrurile care nu trebuie făcute în această zi se numără:

- Nu se lucrează la câmp sau în gospodărie – Se consideră că este o zi de rugăciune și pomenire, iar orice muncă fizică este nepotrivită.

- Nu se spală rufe și nu se face curățenie – Se spune că aceste activități pot tulbura sufletele celor adormiți.

- Nu se ceartă și nu se rostesc înjurături – Moșii de Iarnă trebuie să fie o zi de pace și armonie, iar certurile sunt considerate semne de necinste față de sufletele celor plecați.

- Nu se refuză pomană nimănui – Tradiția spune că, dacă un sărac cere de pomană în această zi, refuzul acestuia echivalează cu refuzul sufletelor celor adormiți.

- Nu se oferă obiecte vechi sau stricate – Tot ceea ce se împarte trebuie să fie nou și curat, pentru a simboliza renașterea și continuitatea vieții.

Citește și: Horoscop de weekend, 22- 23 februarie 2025: Destinul și karma, regizorii principali. Momentul crucial care le pune inima la grea încercare acestor nativi

Care sunt sărbătorile de Moși

Pentru persoanele care nu cunosc foarte bine acest aspect, în tradiţia românească există patru sărbători de Moşi, în care se fac parastase:

• Moşii de primăvară (de Măcinici)
• Moşii de vară (sâmbăta dinaintea Rusaliilor)
• Moşii de toamnă (în prima sâmbătă din noiembrie)
• Mosii de iarna (sâmbata dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne pentru Postul Paştelui).