Moșii de iarnă 2025. Tradiții și obiceiuri creștine. Ce e bine să împarți în această zi

Moșii de iarnă sau pomenirea generală a morților pică pe 22 februarie 2025. Data acestei sărbători este stabilită în funcție de data la care este celebrată Învierea Domnului. Mai exact, Moșii de iarnă pică an de an într-o zi de sâmbătă, cu o zi înainte de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți sau a lăsatului sec de carne. În această zi sfântă, credincioșii merg la biserică, fac pomeni pentru sufletele celor adormiți și au grijă să respecte anumite tradiții și obiceiuri. Iată ce e bine să faci de Moșii de iarnă, dar și ce nu trebuie să lipsească din pachetele date de pomană.

Citește și: Te așteaptă blesteme! Ce nu trebuie să faci în Sâmbăta Morților pentru a evita necazurile

Ce tradiții și obiceiuri creștine se respectă cu sfințenie de Moșii de iarnă?

De Moșii de iarnă, în bisericile ortodoxe se oficială Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului, iar credincioșii aduc colivă, colaci, lumânări, vin și pachete cu mâncare gătită. După participarea la slujbă, ei obișnuiesc să meargă la cimitir, pentru a curăța mormintele celor adormiți. Ei duc flori și lumânări, pe care le așează la căpătăi. Se spune că lumina lumânărilor îi încălzesc pe cei decedați.

Se spune că persoanele care țin cont de Moșii de iarnă vor fi ferite de nebunie și vor avea o viață lungă. De asemenea, faptul că îi pomenesc pe cei care nu mai sunt printre noi îi va ajuta în viața de apoi pentru iertarea păcatelor. Potrivit tradiției, credincioșii trebuie să se roage pentru sufletele rudelor decedate cu ocazia acestei sărbători, chiar dacă nu merg la biserică sau nu dau nimic de pomană.

Pachetele cu pomană se dau de obicei persoanelor nevoiașe. Se spune că de Moșii de iarnă, sufletele morților coboară pe pământ și se hrănesc cu aburii de la mâncarea gătită de gospodine, astfel că printre preparatele date de pomană trebuie să fie și ceva fierbinte. Moșii de iarnă marchează momentul ideal pentru pregătirea piftiei. Cu toate acestea, credincioșii trebuie să știe că nu mai au voie să mănânce piftia rămasă a doua zi.

De Moșii de iarnă, nu se lucrează. Gospodinele care muncesc prin casă vor tremura ca piftia tot anul, iar pomana li se va întoarce. De asemenea, dacă dau cu mătura se spune că gunoiul adunat se va duce în gura morților. Cum se întâmplă și în cazul altor sărbători, credincioșii nu au voie să se certe sau să spună vorbe rele despre apropiați. Femeile nu au voie să spele haine sau să facă vizite decât merg să dea de pomană. De asemenea, în Sâmbăta morților nu se merge la fântănă și nu se trece printr-o răscruce de drumuri, deoarece se spune că acestea sunt păzite de duhuri rele.

Citește și: Monalisa Liuba a simțit că ceva rău urmează să se întâmple! Ce i-a spus soțului înainte de a pleca spre salon

Ce e bine să împarți în Sâmbăta morților?

De Moșii de iarnă se fac pomeni pentru sufletele adormiților. Pachetele se dau celor nevoiași și trebuie să conțină colivă, colaci, lumânări, vin și, după posibilități, mâncare gătită, plăcintă cu brânză, orez cu lapte, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe. În unele zone se pun și haine și vase în pachete. Se spune că mâncarea rămasă nu se mai mănâncă a doua zi, ci se aruncă, pentru ca iarna din anul respectiv să nu fie una geroasă. În Transilvania, se obișnuiește să se dea de pomană mâncarea preferată a decedatului, precum și ceva dulce. În Muntenia, alături de mâncare se dă și un bănuț copiilor pentru ca atât cel care oferă, cât și cel care primește să aibă parte de noroc și spor în toate.

Citește și: Cine este si ce afacere are Anastasiia Mishchenko, noua iubită a lui Mario Fresh

Rugăciunea pe care e bine să o citești pentru sufletele rudelor decedate de Moșii de iarnă

„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite. Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”