- Aiud 95.2
- Alba-Iulia 99.7
- Bacău 88.8
- Bârlad 104.9
- Bistrița 97.3
- Botoșani 91.1
- Brașov 91.9
- București 88.0
- Buzău 96.7
- Câmpeni 96.2
- Câmpina 88.6
- Cluj-Napoca 101.5
- Constanța 96.9
- Craiova 92.0
- Focșani 95.3
- Piatra Neamț 102.3
- Ploiești 88.3
- Râșnov 104.5
- Sibiu 88.4
- Sinaia 103.6
- Tg. Mureș 106.4
- Timișoara 93.9
- Tulcea 91.4
Muzeul Naţional Cotroceni marchează împlinirea a 30 de ani de activitate prin două expoziţii
Muzeul Național Cotroceni, spațiu de referință în peisajul cultural românesc, în care memoria culturală și istorică a României se împletește cu artele plastice și decorative, împlinește sâmbătă, 10 iulie 2021, 30 de ani de la înființare. Aniversarea va fi marcată prin deschiderea a două expoziţii care reflectă misiunea duală a muzeului de promovare a patrimoniului cultural şi sprijinire a tinerilor artişti. Conceptul curatorial și design-ul expoziției sunt realizate de echipa Zeppelin Design, coordonată de Cosmina Goagea și Constantin Goagea.
Muzeul Naţional Cotroceni marchează împlinirea a 30 de ani de activitate prin două expoziţii
Istoria ansamblului Cotroceni
Istoria ansamblului Cotroceni va ilustra patru perioade distincte, relevante în acelaşi timp şi pentru transformările prin care a trecut România:
(1) Mănăstire și reședință domnească (1679 – 1893). În 1679, voievodul Șerban Cantacuzino încredințează construcția mănăstirii Cotroceni spătarului Mihail Cantacuzino, care combină stilul bizantin cu arhitectura și arta românească, influențată de renașterea târzie italiană, în dezvoltarea stilului autentic brâncovenesc.
(2) Palat regal (1893 – 1947). Două secole mai târziu, arhitectul Paul Gottereau este însărcinat de regele Carol I să transforme Cotroceniul în reședință pentru familia principelui moștenitor Ferdinand. Regina Maria, cel mai longeviv locatar al palatului, și-a lăsat amprenta asupra ansamblului cu ajutorul arhitecților Karel Limman (în stilul Secession sau Art Nouveau) și Grigore Cerchez (stilul neo-românesc).
(3) Palat al Pionierilor (1948- 1976)
(4) Restaurarea palatului după cutremurul din 1977; transformarea părții vechi a palatului în muzeu național și construirea unei noi aripi care va deveni în 1990 sediul Administrației Prezidențiale (după 1977).
