Actorul Nae Alexandru, detalii neștiute despre cutremurul din 1977, fiind găsit ca printr-o minune dintre ruinele blocului.
La 48 de ani de la ziua fatidică, Nae Alexandru rememorează momentul care i-a schimbat viața pentru totdeauna. Actorul de la Teatrul „Constantin Tănase”, este cel mai mic supraviețuitor al cutremurului din 1977 și singurul din blocul Casata, unde locuia cu mama și bunica sa. Actorul a fost găsit în brațele bunicii care murise protejând cu propriul trup pe cel care astăzi este actorul Nae Alexandru.
„Eram bebeluș, aveam 6 săptămâni și locuiam cu mama și cu bunica în blocul Casata, într-o garsonieră.
Mama era telefonistă la Palatul Telefoanelor. În seara aceea eram acasă cu mama și bunica mea. Au fost în vizită la noi o familie, colega de serviciu a mamei mele. Au făcut chiar niște fotografii în acea seară cu mine bebeluș, iar la ora 9:00 au hotărât să mă îmbăieze, așa cum se face baie unui bebeluș. La ora 9:00 fără ceva, acea familie a plecat de la noi de acasă, iar – după cum bine știți – la ora 9:21 a venit cu tremurul, s-a prăbușit blocul și am fost găsit în brațele bunicii, care m-a protejat cu trupul ei.
Se pare că bunica a mai trăit câteva ore bune după cutremur, sub o grindă. Din ceea ce știu eu, sunt mai multe variante, dar din ceea ce știu eu de la familie, am fost găsit după vreo 26 de ore, în seara zilei de sâmbătă sau chiar în dimineața zilei de duminică. Se pare că am avut noroc și datorită faptului că am fost alăptat cu câteva minute înainte de producerea cutremurului. M-au găsit și am fost dus la Spitalul Grigore Alexandrescu, unde am fost tratat de o echipă de medici extraordinară.
Acestea sunt amintirile. S-a scris în presa vremii despre mine, ca fiind cel mai mic supraviețuitor al cutremurului din 1977", a povestit actorul Nae Alexandru.
Nae Alexandru a rămas orfan de mamă la cutremurul din 1977
După tragedia devastatoare, Nae Alexandru a fost crescut de rudele tatălui său, bunica parternă, mătușa și nașa lui: „La 7 ani când am fost dus de mama mea adoptivă, sora bunicii mele din partea tatălui, la cimitir și mi s-a povestit că acolo se află înmormântată mama mea naturală. Aș putea spune că a fost cel mai mare șoc pentru mine, dar tinerețea a făcut ca acel șoc să nu îl simt cum îl simte un adult.
Eu am fost protejat, am fost crescut de rudele tatălui meu care m-au considerat ca fiind copilul lor. Mă emoționez când vorbesc despre ele pentru că m-au iubit, și eu le-am iubit, iar copilăria mea și viața mea a fost cu ele. Bunica mea lucra la Teatrul Bulandra, iar mama mea adoptivă s-a pensionat de la Teatrul Giulești. Copil fiind, bântuiam pe acolo holurile teatrelor, mergeam foarte des împreună cu bunica mea la Teatrul Bulandra, am fost de câteva ori și cu mama mea adoptivă la Teatrul Giulești. Mergea să mă arate colegilor și le spunea că eu sunt băiatul de la cutremur pentru care ea a ieșit la pensie. Toate colegele erau bucuroase pentru mama. Era firesc ca acest microb al teatrului să pătrundă în mine și de foarte devreme mi-am dorit să fac această meserie”, a mai dezvăluit emoționat actorul.