Obiceiul vechi de sute de ani care se practică la începutul Postului Paștelui. Ce este Hodaița sau Sâlița?

Postul Paștelui a început pe data de 3 martie 2025 pentru creștinii ortodocși, astfel că pentru următoarele 7 săptămâni, aceștia vor evita alimentele de origine animală, se vor ruga și vor încerca să se apropie de Dumnezeu prin smerenie și fapte de milostenie. În unele zone ale țării, începutul postului a fost marcat într-un mod inedit de români, deoarece aceștia au ales să practice un obicei vechi de sute de ani, care este cunoscut sub mai multe denumiri, printre care Hodaița și Sâlița. Iată ce presupune acesta.

Citește și: Vlăduța Lupău, prima reacție după ce Culiță Sterp a devenit tată de fată: "Binecuvântați sunteți!"

Ce este Hodaița sau Sâlița, obiceiul vechi de la începutul Postului Paștelui?

În satele din Transilvania, Postul Paștelui a început cu practicarea unui obicei vechi de sute de ani, Hodaița sau Sâlița. Românii, dornici să mențină vie cât mai mult această tradiție, s-au strâns în anumite zone din satele lor și au aprins focuri purificatoare la lăsarea serii, menite să îndepărteze spiritele malefice și să facă loc norocului și proasperității.

Se spune că acest obicei marchează tranziția dintre anotimpuri, sfârşitul iernii şi începutul postului, fiind similat cu Focul lui Sâmedru, care este practicat în Muntenia cu ocazia Sfântului Dumitru.

La origini, Hodaița sau Sâlița este un obicei păgând, prin care erau invocați Zeul Soarelui și Zeul Focului, pentru ca oamenii să aibă parte de rod bogat. Acum, acesta este practicat în unele comunități din Transilvania în ultima seară dinaintea începerii Postului Mare.

Românii obișnuiesc să pregătească și o masă festivă în această seară. Hodaița se face de obicei din tăciuni legați cu paie sau cârpe, care se rotesc deasupra capului. În unele zone, se sare peste foc pentru noroc sau se rostogolesc roți aprinse pe dealuri.

Citește și: De ce au divorțat, de fapt, Andrei Perneș și Sabrina Imbrea: "Cum il stergi din viata ta?"

Tradiții și obiceiuri de care se ține cont în perioada Postului Paștelui

Postul Paștelui a început pe data de 3 martie și se va încheia pe 20 aprilie, atunci când creștinii ortodocși vor sărbători Învierea Domnului. Pe parcursul celor 7 săptămâni de post, credincioșii au grijă să fie mai buni cu cei din jur, să se roage, să participe la slujbele oficiate la biserică, dar și să evite alimentele de origine animală, gândurile necurate, vorbele rele și faptele rele. De asemenea, aceștia au grijă să respecte și anumite tradiții.

În unele zone, tinerii merg să taie brăduți înainte de începerea postului, iar apoi îi împodobesc și îi duc în gospodării pentru ca oamenii să aibă parte de belșug și rod bogat în livezi și câmpuri, precum și ca recoltele lor să fie ferite de secetă. Brăduții se păstrează pe toată perioada postului lângă casă sau în interiorul locuinței. Creștinii își acoperă și oglinzile din casă în perioada postului, îndepărtând simbolic distragerile din viața cotidiană, astfel încât să se poată concentra pe curățirea sufletească și trupească.

În Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri sau alte petreceri, deoarece această perioadă tristă este destinată introspecției și purificării sufletești. Credincioșii nu au voie să danseze sau să cânte și nici să fumeze sau să consume alcool. În Săptămâna Patimilor, postul devine mai aspru, iar în Vinerea Mare se ține post negru. Cei care postesc nu au voie să mânânce pește decât în zilele cu dezlegare, mai exact de Buna Vestire, pe 25 martie, și în Duminica Floriilor, care anul acesta pică pe data de 13 aprilie.

În Săptămâna Patimilor, creștinii sunt încurajați să participe la Denii. De asemenea, este bine ca aceștia să meargă să se spovedească și să se împărtășească. Femeile gravide, copiii, bătrânii, lăuzele și bolnavii nu sunt obligați să țină postul din punct de vedere alimentar, însă aceștia nu se pot lipsi de postul spiritual, de rugăciuni, smerenie și milostenie.