In articol:
Datorită Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, creştinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, jertfele sângeroase au fost interzise, iar zilele de duminică au devenit zile de odihnă. În jur de 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica pe 21 mai. Iată care sunt tradiţiile şi obiceiurile în ziua Sfinţilor Constantin şi Elena.
Patru tradiţii şi obiceiuri pentru 21 mai, ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena
Oamenii care au studiat istoria acelei perioade sunt de părere că deciziile pe care le-a luat Împăratul Constantin în favoarea creştinismului se datorează în mare măsură mamei sale. Elena era o femeie extrem de credincioasă, care şi-a dedicat viaţa creşterii fiului său şi după aceea, lui Dumnezeu. Pelerinajul său la Ierusalim a dus, conform legendei, la descoperirea crucii lui Isus Hristos.
Împăratul Constantin, care a trăit între anii 272/274 şi 337, a domnit timp de 31 de ani în Imperiului Roman Legenda spune că înaintea unei lupte, Constantin a zărit pe cer o cruce strălucitoare, pe care scria "in hoc signo vinces", adică "prin acest semn vei birui". Apoi, în noaptea următoare, Constantin l-a visat pe Isus, care i-a cerut să pună semnul sfânt pe steagurile de luptă. Împăratul a procedat aşa cum a visat şi a câştigat bătălia.
Acum, credincioşii din întreaga lume îi serbează pe Sfinţii Constantin şi Elena pe 21 mai, într-o zi în care încă se respectă anumite tradiţii. Se spune că este bine ca agricultorii să nu muncească în această zi, pentru a evita daunele produse de păsări. În unele regiuni ale ţării, 21 mai este ultima zi din an în care se pot semăna porumb, orz şi mei, de teamă ca orice se va semăna după această dată, nu va rodi.
Se spune că podgorenii nu trebuie să munecească pe 21 mai, pentru ca graurii să nu le distrugă viţele de vie. În această zi, păstorii aleg baciul şi stabilesc unde vor fi amplasate stânele şi cine le va păzi. Pentru a alunga duhurile rele din casă, se spune că este bine ca femeile să dea cu tămâie şi aghiasmă.