Pe ce dată se sărbătorește Sf. Andrei în 2023? Cele mai frumoase tradiții românești

Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul românilor, fiind primul dintre apostolii lui Iisus care a ajuns în zona țării noastre, și este sărbătorit an de an pe data de 30 noiembrie. Având în vedere semnficația acestei sărbători pentru românii de pretutindeni, ziua în care este prăznuit Sfântul Andrei a fost declarată zi liberă legală pentru ca aceștia să poată merge la biserică, pentru a se ruga, dar și pentru a-și sărbători onomastica. De asemenea, în ajun de Sfântul Andrei hotarul dintre lumea văzută și cea nevăzută dispare, iar românii respectă cu sfințenie tradițiile și obiceiurile legate de aceast sărbătoare.

Citește și: Când vine Moș Nicolae? Idei de cadouri pentru 2023

Când se sărbătorește Sfântul Andrei?

Sfântul Andrei este considerat părintele creștinismului românesc, deoarece el este primul dintre apostolii lui Iisus care a ajuns în zona țării noastre, dar și cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri.

Misiunea de creștinare a popoarelor i-a revenit Sfântului Apostol Andrei după ziua Cincizecimii, astfel că acesta a ajuns și în zona țării noastre. Sfântul Andrei a fost răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos pe o cruce în formă de „X”, căreia i s-a spus ulterior Crucea Sfântului Andrei. 

Citește și: Cine este și cu ce se ocupă soția lui Mircea Radu? Raluca Olaru este cu 20 de ani mai mică decât celebrul prezentator TV

Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

În tradiția populară românească, ziua în care este prăznuit Sfântul Andrei marchează începutul iernii, fiind, totodată, o zi care prezice vremea pentru anul viitor. Una dintre cele mai așteptate tradiții este cea în care creștinii pun grâu la încolțit pentru a vedea cum va fi recolta în anul următor.

Potrivit unei superstiții legată de sărbătoarea Sfântului Andrei, dacă cerul este senin în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, atunci iarna va fi una blândă, însă dacă va ninge sau va ploua și cerul va fi înnorat, atunci ne așteaptă o iarnă grea. 

În această zi de mare sărbătoare, fetele nemăritate își pun o crenguță de busuioc sub pernă, deoarece în tradiția veche se crede că acestea își va visa ursitul. Busuiocul este considerat o plantă cu proprietăți speciale, care se spune că ar fi fost descoperită de Sfinții Constantin și Eena în locul în care au descoperit și Sfânta Cruce. Denumirea acestuia provine din limba latină, de la basileus, cuvântul care înseamnă rege, planta fiind asociată cu o serie de ritualuri magice. În plus, se crede că în noapte de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice. 

O altă tradiție de mult uitată este cea a turtei Sfântului Andrei. Seara, tinerele nemăritate, care au ținut post, pregătesc o turtă din fâină de greu, apă și multă sare. Cel care le va aduce apă în vis pentru a-și potoli setea este cel care le va deveni soț, iar fetele au șansa să se căsătorească în viitor. 

În noapte de Sfântul Andrei, spiritele malefice se dezlănțuie, astfel că românii recurg la diferite metode pentru a-și feri sănătatea și casa de boli sau alte necazuri. În mai multe zone ale țării, oamenii ung cu usturoi pisat ferestrele, ușile, hornurile, scările și clanțele sau atârnă legături de usturoi la tocul ușii și de ferestre. Usturoiul se păstrează și se consumă pe parcursul anului în momentele de cumpănă. Tot în această seară, oamenii mănâncă usturoi și se ung pe frunte, pe piept și pe încheieturi pentru a avea noroc și a fi protejați de spiritele malefice.