Sărbătoarea Nașterii Domnului se ține pe 25, 26 și 27 decembrie.
Fiecare zona a tarii are propriile traditii.
Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Craciun este mersul cu colindul. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână și le vestesc oamenilor nașterea lui Iisus prin cântece și poezii.
În Maramureș, la colindat merg și adulții, nu numai copiii. Ei sunt primiți de gazde și cinstiți cu cozonac, sărmăluțe, preparate din carne de porc, colaci și vin.
Tot pe 25 decembrie, oamenii le trimit urări și mesaje de Crăciun celor dragi, cărora le transmit gândurile lor bune.
La Dumbrăviţa, în județul Braşov, se păstrează o tradiţie veche de două secole. E singura localitate din ţară în care bradul se împodobeşte chiar în ziua de Crăciun. Pomul de Crăciun va rămâne în centrul comunei până după Bobotează. Vătafii, adică tinerii care au făcut şi armata, şi penaşii, feciorii care urmează să se însoare, sunt cei care aduc în centrul comunei bradul.
O altă tradiție importantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârșit postul Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiționale de Crăciun: tobă, lebăr, sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnați sau friptură.
În ajunul Crăciunului Nu se bea rachiu, considerându-se băutura diavolului;
Nu se dă de împrumut și se ia înapoi ce s-a împrumutat;
Nu se aruncă gunoiul;
Se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, că te umpli de bube în timpul anului; Copiii pornesc cu colindul: „Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați”;
În unele zone, copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul.
În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și animalele vorbesc.