• Aiud 95.2
  • Alba-Iulia 99.7
  • Bacău 88.8
  • Bârlad 104.9
  • Bistrița 97.3
  • Botoșani 91.1
  • Brașov 91.9
  • București 88.0
  • Buzău 96.7
  • Câmpeni 96.2
  • Câmpina 88.6
  • Cluj-Napoca 101.5
  • Constanța 96.9
  • Craiova 92.0
  • Focșani 95.3
  • Piatra Neamț 102.3
  • Ploiești 88.3
  • Râșnov 104.5
  • Sibiu 88.4
  • Sinaia 103.6
  • Tg. Mureș 106.4
  • Timișoara 93.9
  • Tulcea 91.4
Stiri

21 iunie 2021 - Solstițiul de vară, cea mai lungă zi din an

 21 iunie - Solstiuțul de vară, cea mai lungă zi din an
21 iunie - Solstiuțul de vară, cea mai lungă zi din an
Solstițiul de vară se produce în România la 21 iunie 2021, la ora 06:32.

21 iunie este ziua în care trecem la Solstițiul de Vară, momentul în care începe  vara astronomică. Se consideră că 21 iunie este cea mai lungă zi din an, având 15 ore și 32 de minute, durata nopții fiind de numai 8 ore și 28 de minute.

Ziua de 21 iunie este sărbătorită de Google printr-un doodle interactiv. 

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mică, respectiv la cea mai mare înălţime faţă de Ecuator.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei iluminate de Soare începe să scadă, iar cea a nopţii să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, când este momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers. Solstițiul de vară (respectiv de iarnă) nu se produce în fiecare an la aceeași dată și la aceeași oră. În anii bisecți solstițiul de vară se poate întâmpla să se producă la 20 iunie.  

Ce se întâmplă atunci când e solstițiul de vară?

Potrivit informaţiior de pe site-ul Observatorului Astronomic "Vasile Urseanu", în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o miscare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.