• Aiud 95.2
  • Alba-Iulia 99.7
  • Bacău 88.8
  • Bârlad 104.9
  • Bistrița 97.3
  • Botoșani 91.1
  • Brașov 91.9
  • București 88.0
  • Buzău 96.7
  • Câmpeni 96.2
  • Câmpina 88.6
  • Cluj-Napoca 101.5
  • Constanța 96.9
  • Craiova 92.0
  • Focșani 95.3
  • Piatra Neamț 102.3
  • Ploiești 88.3
  • Râșnov 104.5
  • Sibiu 88.4
  • Sinaia 103.6
  • Tg. Mureș 106.4
  • Timișoara 93.9
  • Tulcea 91.4
Stiri

De unde vine, de fapt, expresia bogdaproste

De unde vine, de fapt, expresia bogdaproste
[Sursa foto: Facebook ]
Cu siguranţă aţi auzit sau aţi folosit expresia "bogdaproste". Dar ştiţi ce înseamnă şi de unde provine acest cuvânt?

 Expresia "bogdaproste" este foarte folosită în România, pentru a-i mulţumi unei persoane pentru un lucru dăruit. Iată ce înseamnă şi de unde provine acest cuvânt!

Ce înseamnă şi de unde provine expresia bogdaproste

 Creştinii folosesc expresia "bogdaproste" de sute de ani. Acest cuvânt se utilizează ca semn de mulţumire, când se primeşte ceva de pomană. Unul dintre cele mai vechi obiceiuri în Biserica Ortodoxă este pomenirea morţilor.

În memoria lor, creştinii le împart celorlalţi enoriaşi alimente, iar aceştia, drept mulţumire, nu spun "mulţumesc", ci "bogdaproste". Însă în zilele noastre acest cuvânt a început să fie folosit şi mai des, nu doar pentru a mulţumi pentru un obiect, ci şi pentru o situaţie sau un ajutor.

 Regăsim expresia "bogdaproste" şi în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. "Cuvânt de mulțumire pentru cel care dă de pomană. Cuvânt prin care se exprimă ușurarea de a fi scăpat de o grijă", este definiţia cuvântului "bogdaproste". 

 Această expresie provine din limba slavă şi se poate traduce în mai multe feluri: "Să fie primit ori Să primească Dumnezeu", "Dumnezeu să-ți ierte păcatele", "Dumnezeu să-i ierte pe cei răposați" şi  "Dumnezeu să te binecuvânteze". 

De unde vine, de fapt, expresia bogdaproste

De ce se dă de pomană în Biserica Ortodoxă

 În Biserica Ortodoxă, a se da de pomană este un obicei vechi şi foarte răspândit. Mai ales în zilele de sărbătoare, creştinii merg la biserică pentru a sfinţi alimentele.

După ce ritualul este săvârşit de către preoţi, alimentele se împart altor enoriaşi sau către persoanele nevoiaşe, în memoria celor trecuţi în nefiinţă. Conform tradiţiei, cu acest obicei se păstrează vie amintirea celor decedaţi. Se mai spune că aşa le vor fi iertate păcatele morţilor, săvârşite în perioada în care au trăit. O altă explicaţie din popor mai spune că cei netrecuţi în nefiinţă au nevoie de mâncare şi de băutură şi pe lumea cealaltă şi că de aceea trebuie să se dea alimente de pomană.