- Aiud 95.2
- Alba-Iulia 99.7
- Bacău 88.8
- Bârlad 104.9
- Bistrița 97.3
- Botoșani 91.1
- Brașov 91.9
- București 88.0
- Buzău 96.7
- Câmpeni 96.2
- Câmpina 88.6
- Cluj-Napoca 101.5
- Constanța 96.9
- Craiova 92.0
- Focșani 95.3
- Piatra Neamț 102.3
- Ploiești 88.3
- Râșnov 104.5
- Sibiu 88.4
- Sinaia 103.6
- Tg. Mureș 106.4
- Timișoara 93.9
- Tulcea 91.4
Cum se scrie corect: nicio sau nici o? Seria de cuvinte nicio/nici o a provocat mereu confuzie şi dezbateri aprinse, dar adevărul este că regulile sunt cât se poate de simple. Iată cum scriem corect!
Când se folosesc cuvintele nici o şi nicio?
Scriem "nici o" dezlegat într-un singur caz, atunci când indică o negaţie repetată, iar cele două cuvinte, "nici" şi "o" reprezintă părţi de vorbire diferite.
Exemple:
- Ea nu este nici o sfântă, nici o obraznică (conjuncţie+ articol).
- Eu nu am nici o casă, nici două (conjuncţie+ numeral).
- Eu nu am vorbit nici cu o colegă, nici cu cealaltă (conjucţie+ pronume). În această propoziţie se observă cum între "nici" şi "o" apare un alt cuvânt, deci "nici" şi "o" este o îmbinare de cuvinte.
"Nicio" se scrie legat atunci când acest cuvânt este o unitate morfologică de sine stătătoare. "Nicio" este însoţit întotdeauna de negaţie, alături de un substaantiv cu care se acordă.
Exemple:
- Nu am nicio idee.
- Este adevărat că nu am nicio şansă.
- Nu cred că vom beneficia de nicio reducere.
În aceste situaţii, cuvântul "nicio" poate fi înlocuit cu "vreo". ”S-a adoptat această variantă ortografică pentru consecvenţa în scrierea adjectivelor pronominale. Principiul care stă la baza acestei reguli este enunţat în DOOM, 2007: „compusele trebuie distinse şi grafic de îmbinările libere corespunzătoare” (p. LXIX)”, a explicat prof. Cristina Tonegaru pentru Adevărul.
Aceste reguli se aplică şi în cazul cuvintelor "niciunul" şi "niciuna". Iată ce scria în ediţia a doua, din 2005, a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM):" Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui niciunul şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun (niciuna, nicio etc.)
― la fel ca a lui vreunul, vreun ―, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse şi grafic de îmbinările libere asemănătoare: nici un adverb+ articol (Nu e nici un om prost, nici un incult), adverb+ numeral (Mă confundaţi, eu nu am nici un frate, nici mai mulţi), nici unul adverb+ pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul, nici celălalt)".
