- Aiud 95.2
- Alba-Iulia 99.7
- Bacău 88.8
- Bârlad 104.9
- Bistrița 97.3
- Botoșani 91.1
- Brașov 91.9
- București 88.0
- Buzău 96.7
- Câmpeni 96.2
- Câmpina 88.6
- Cluj-Napoca 101.5
- Constanța 96.9
- Craiova 92.0
- Focșani 95.3
- Piatra Neamț 102.3
- Ploiești 88.3
- Râșnov 104.5
- Sibiu 88.4
- Sinaia 103.6
- Tg. Mureș 106.4
- Timișoara 93.9
- Tulcea 91.4
Pe 18 ianuarie se serbează an de an ziua vocabularului. Așa cum spunea Grigore Vieru, „nu există nimic mai de preț pentru un popor decât graiul matern care oglindește întreaga istorie a neamului, cu toate victoriile și înfrângerile trăite”. Vocabularul limbii române cuprinde aproximativ 120.000 de cuvinte și se estimează că în limba română există 80–300 de cuvinte autohtone.
Vocabularul sau lexicul unei limbi înseamnă totalitatea unităților lexicale, numite în mod obișnuit cuvinte, care există la un moment sau care au existat, vreodată, în limba respectivă, notează lexicologialimbiiromane.ro .
Care este cel mai lung cuvânt din limba română și ce semnifică el?!
Cel mai lung cuvânt în Limba Română este „pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza” și are 44 de litere. Termenul a fost pentru prima dată menționat în Dicționarul Oxford al limbii engleze ca și un cuvânt fictiv, inventat în anul 1935 de către Everett M.
Cel mai lung cuvânt din lume are 189.819 de litere şi aparţine limbii engleze!
Anul acesta, peste 3000 de cuvinte noi au fost introduse în noua ediție a Dictionarului Ortografic, ortopedic și morfologic al limbii române, fiind introduse și o serie de cuvinte în limba engleză pe care le folosim des.
„S-a renunţat la multe situații de variație liberă. S-a mers pe anchete lingvistice și studii de corpus, astfel încât să se aleagă dintre cele două variante din ediţia anterioară una singura. De pildă, pentru trafic, s-a pastrat doar TRAfic, pentru profEsor si profeSOR, s-a păstrat doar proFEsor. Pentru eu invent, eu inventez, s-a păstrat doar eu inventez. Pentru variante de scriere, de tipul aşaza sau înşală, singurele variante acceptate în ediţia anterioara, acum sunt acceptate ambele. Şi aşază şi aşează, și înșeală şi înşală. În virtutea faptului că regula după care se scriau, nu mai este tranparentă pentru vorbitorii actuali, deci era o regulă de folosire a alternanţelor care pentru vorbitorii de acum, nu mai are nicio noimă”, a precizat Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică al Academiei Romane "Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti", potrivit Antena 3 .