Mica Unire, 24 ianuarie 2022: Tot ce trebuie să ştii despre Unirea Principatelor Române

 24 ianuarie 1859 este data la care a avut loc Unirea Principatelor Române, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost primul pas important spre realizarea statului naţional unitar român.

Tot ce trebuie să ştii despre data de 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române

 Unirea Principatelor Române a avut loc pe 24 ianuarie 1859, prin alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste Moldova şi Ţara Românească. Unirea celor două state sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești s-a bazat în special pe puternica apropiere culturală și economică dintre cele două țări.

Cuza a fost domnitor al Moldovei pe 5 ianuarie 1859 şi domnitor al Ţării Româneşti pe 24 ianuarie 1859.

Citeste si: 24 ianuarie, zi liberă legală pentru români! Românii se bucură de trei zile libere

 Procesul Unirii a început însă în 1848, când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. 

 Mica Unire s-a înfăptuit fără acordul atomanilor şi austriecilor, care considerau că această unificare încalcă Convenţia de la Paris, însă în acea convenţie nu se specifica faptul ca domnitorii aleşi în cele două state să fie persoane diferite. Astfel că, în 1862, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, cu ajutorul unioniştilor, realizând şi unirea politică. Unirea a fost consolidată de Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a urmat pe tron, după înlăturarea lui Cuza.

Principatele Unite au început să se numească în mod oficial România prin Constituţia adoptată pe 1 iulie 1866. Apoi, pe 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, devenind actualul stat.

Citeste si: Zile libere ianuarie 2022. Vezi câte sărbători legale sunt în această lună

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul Micii Uniri

 Alexandru Ioan Cuza s-a născut pe 20 martie 1820, într-o familie de moldoveni, care erau cluceri, spătari, comişi şi ispravnici.

A studiat la Iaşi, apoi a mers în Franţa, unde a obţinut bacalaureatul în litere. După aceea, Cuza s-a întors în ţară, unde a intrat în Armată şi s-a căsătorit cu Elena Rosetti. Domnitorului Mihai Sturdza nu i-au fost pe plac ideologiile lui Cuza şi a pus să fie arestat, dar acesta a evadat şi a fugit în Transilvania. Apoi, a participat la Marea Adunare de la Blaj, din 1848 şi s-a retras în Bucovina.

 În timpul pregătirii Unirii, Cuza îndeplinea funcţia de pârcălab la Galaţi, funcţie pe care a părăsit-o ca formă de protest, după falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova. Ideile sale liberale au fost acceptate şi de partizanii lui Sturdza, iar pe 5 ianuarie 1859, a fost ales domnitor al Moldovei.

 Deşi a avut o domnie de doar şapte ani, Alexandru Ioan Cuza a pus bazele României moderne, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mânăstirești, reforma agrara şi cea a învățământului.