Mica Unire de la 1859: Ce semnificaţie are pentru români acest eveniment?

 Pe 24 ianuarie se împlinesc 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, eveniment cunoscut şi ca Mica Unire. Semnificaţia acestei zile este foarte importantă pentru români, pentru că, acesta fost primul pas important spre realizarea statului român din ziua de azi.

24 ianuarie 1859: Mica Unire sau Unirea Principatelor Române

 Primul pas spre unificarea statelor române a fost făcut în 1848, când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Apoi, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei pe 5 ianuarie 1859, iar pe 24 ianuarie 1859 conducător al Ţării Româneşti. Cuza a reuşit astfel să aducă împreună aceste două regiuni sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Această unire a fost posibilă în special datorită puternicei apropieri culturale şi economice dintre cele două ţări.

Citeste si: Ce semnifică ziua de 24 ianuarie pentru români

 Otomanii şi austriecii nu au fost de acord cu această unire, considerând că se încalcă Convenţia de la Paris, însă în documente nu se specifica faptul că domnitorii aleşi în cele două state să fie persoane diferite. Procesul unirii a continuat, iar Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, cu ajutorul unioniştilor, realizând şi unirea politică, în 1862.

 După înlăturarea de la tron a lui Alexandru Ioan Cuza, a urmat domnia lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a consolidat unirea.

Principatele Unite au început să se numească în mod oficial România prin Constituţia adoptată pe 1 iulie 1866. Apoi, pe 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, devenind actualul stat. 

Citeste si: Mica Unire, 24 ianuarie 2022: Tot ce trebuie să ştii despre Unirea Principatelor Române

 Deşi a domnit doar şapte ani, Alexandru Ioan Cuza a jucat cel mai important rol în crearea României de astăzi.

Pe lângă Mica Unire, domnitorul a pus bazele unui stat modern, prin deciziile pe care le-a luat. A adoptat prima Constituție românească, a reformat procesul electoral, a secularizat averile mânăstirești şi a creat reforma agrară şi pe cea a învățământului.