- Aiud 95.2
- Alba-Iulia 99.7
- Bacău 88.8
- Bârlad 104.9
- Bistrița 97.3
- Botoșani 91.1
- Brașov 91.9
- București 88.0
- Buzău 96.7
- Câmpeni 96.2
- Câmpina 88.6
- Cluj-Napoca 101.5
- Constanța 96.9
- Craiova 92.0
- Focșani 95.3
- Piatra Neamț 102.3
- Ploiești 88.3
- Râșnov 104.5
- Sibiu 88.4
- Sinaia 103.6
- Tg. Mureș 106.4
- Timișoara 93.9
- Tulcea 91.4
#nowar | DARA a lansa „Ruleta” o piesă care vorbește despre drama din Ucraina: „Nici un copil în lumea asta nu merită să vadă și să simtă ceea ce simt copii din Ucraina acum”
Dara și-a pus gândurile pe foaie și a lansat o piesă sensibilă despre vremurile pe care le trăim acum. Artista și-a expus în versuri trauma pe care a trăit-o în copilărie, atunci când, la frageda vârstă de 5 ani, a simțit pentru prima dată „frica de război”.
Dara: „ Copiii sunt nevinovați și neputincioși. Acum un an am scris o piesă care este foarte personală și urma să fie lansată pe 23 martie”
Dara, artista originară din Republica Moldova, a lansat „Ruleta”, o piesă personală prin care vorbește despre sentimentele unui copil în vremea războiului. În descrierea piesei, artista a scris că este alături de comunitatea din Ucraina care trece prin clipe grele în aceste momente.
„#StopTheWar #SupportUkraine #UkrainiansWillResist La vârsta de 5 ani am simțit prima dată frica de război. Poate pentru că bunica mea mai povestea uneori rupturi de istorii despre “cum a fost pentru ea, fetiță de 6 ani să treacă prin al doilea război mondial” sau poate pentru că am aflat prea devreme, la vârsta de 3 ani, cum
Versuri- Dara- Ruleta
Cine e la ușă, cine vine oare?
Pe nimeni noi nu așteptăm
Într-o zi prea caldă, era a 3’a vară
Când nu știu despre ce visam
Au venit să fure bani și ce-o mai fi dar Uite că au încurcat
Au luat cu ei doar o copilărie S-a făcut bucăți, s-a spart.
E ritmul loviturilor în oase și plânsul mamei mele
Care mă urmăresc în fiecare vis
Inimă prea mică, începe să se zbată tare
Dar ca în orice vis urât, acum nu pot să strig
Ai grija tata, nu deschide
Întreabă-i pentru ce-au venit
Și spune-le că în casă doarme
Copilul tău fără de griji
Cine erau oamenii ăia
Până acum fețele lor eu nu le știu
Dar cum naiba trăiesc înca-n pereții mei
Și umblă hoinari pe acolo ca într-un pustiu
Si când mi-e lumea cea mai dragă
Vin la urechea mea și îmi șoptesc
Rece și simplu, fără de grabă
Asta-i povestea tristă din anii 90
Ruleta sau destinul a fost atunci de partea noastră
Sau îngerii ne-au vrut așa, să fim toți vii
Dar poate acum vor auzi si vinovații piesei astea
Că sufletul meu nu mai știe de’atunci cum e liniștea.