27 aprilie 2022. Ziua Națională a storytelling-ului sau a spunerii de povești

Poveștile au calitatea de netăgăduit de a ne transporta într-un alt timp și alt loc, în timp ce stăm confortabil pe locurile noastre. Poveștile sunt, de asemenea, un material excelent de legătură, deoarece oamenii creează amintiri pe măsură ce se cufundă în activitatea de povestire. Indiferent dacă s-au întâmplat în viața reală sau sunt un produs al imaginației noastre, poveștile formează o parte interesantă a societății umane. Pe vremuri, acestea erau folosite ca instrumente de înregistrare a istoriei, precum și ca instrumente de divertisment.

De la „Fabulele lui Esop” și hieroglifele Egiptului antic la Harry Potter modern, povestirea nu este diferită astăzi odată cu apariția spectacolelor, cărților, poeziei etc.  

Citeste si: Bancul zilei de miercuri, 27 aprilie: Un ateu se plimba prin pădure când a fost dat nas în nas cu un urs

Istoria zilei naționale a spunerii de povești 

Ziua spunerii de povești sau a povestirii a fost sărbătorită pentru prima dată în 2009 de George Rafeedie, un om de afaceri care conduce o agenție de marketing creativ numită „Tell Your Story, Inc”, scrie National Today.

Afacerea lui Rafeedie se bazează pe promovarea și marketingul unui brand prin tehnici de povestire. Prin crearea unei povești cu produsul ca personaj principal, produsul este esențial pentru intrigă și este văzut ca fiind important în continuarea poveștii. Povestea, în forma sa cea mai elementară, contribuie astfel la evidențierea anumitor teme, fie că este vorba de scopuri morale și/sau de divertisment. 

Arta povestirii sau storytelling-ul

Arta povestirii este o practică străveche care a fost folosită de oameni de mii de ani acum.

„Fabulele lui Esop” este una dintre cele mai cunoscute povești și astăzi. Început undeva în anul 500 î.Hr., „Fabulele lui Esop” au fost transmise oral. Secole mai târziu, au fost tipărite și pe hârtie și acum pot fi găsite chiar și pe internet! Începând cu 30.000 î.Hr., oamenii au folosit și pigmenți pentru a picta povești pe pereții peșterilor, iar un exemplu proeminent sunt picturile din peștera Chauvet care prezintă ritualuri de vânătoare. Un alt exemplu include mitologia greacă și romană din 1000 î.Hr. unde poveștile erau fie reprezentate vizual prin picturi pe pereți, vaze, ceramică etc., fie spuse verbal. 

În vremurile moderne, presa scrisă și digitală au înregistrat progrese destul de semnificative în tehnicile de povestire. Camerele foto, atât cele profesionale, cât și cele de pe telefoanele mobile, au permis să apară povești unice, de la înfățișarea efectelor îngrozitoare ale războiului până la evenimente vesele precum prima ploaie. Pe de altă parte, instrumentele media digitale, cum ar fi televizoarele și internetul, au devenit spații pentru povestitorii profesioniști și neprofesioniști pentru a-și transmite ideile lumii.